Author: toniberbece

M-a contactat un tânăr din Oradea în legătură cu o familie de refugiați din Ucraina, familie cu patru copii, iar mama este însărcinată cu al cincilea si destul de aproape de termenul nașterii. Au fost opriți să treacă granița din cauza sarcinii, recomandându-li-se să rezolve sarcina în România la un spital deoarece e riscant să călătorească fiind aproape de termen. Cineva le-a spus că-i putem ajuta si le-a dat numele meu. Se aflau la Mc si nu știau încotro să o ia când Dumnezeu a trimis acolo un tânăr, luat mai “mult cu forța” de niște prieteni ca să servească ceva, efectiv nu își dorea să meargă acolo, însă Dumnezeu avea alte planuri pentru el.

Acest tânăr a simțit îndemnul să se ducă la această familie și să-i întrebe de sănătate, realizând că sunt refugiați. Iar ei i-au spus că nu știu încotro să o apuce, dar cineva le-a zis că înapoi la București ar putea fi ajutați. Tânărul mă știa, a făcut rost de numărul meu de telefon de la pastorul lui după care m-a contactat. O doamnă din comunitatea noastră tocmai a aranjat un apartament pentru refugiați și aștepta ocazia, așadar era deja pregătit pentru ei. Mai mult de atât, cu o săptămână în urmă în comunitatea noastră a venit o alta doamna al cărei soț este ginecolog. Am făcut rost de numărul dumnealui și s-a oferit să o asiste la naștere gratis într-un spital privat unde știm bine ce prețuri sunt.

În urma tuturor acestor lucruri am realizat cât de mult luptă Dumnezeu pentru fiecare refugiat care își părăsește casa pentru a fugi de război, că Dumnezeu le aranjează toate lucrurile. Acest ucrainean ne-a spus că e șocat cum de în România toată lumea se poartă frumos cu ei și e gata să-i ajute. Au crezut că drumul le va fi un calvar, dar au întâlnit o dragoste care i-a copleșit. Nu știa cum să ne mai binecuvânteze si cum să ne mai mulțumească. I-am spus că nu nouă trebuie să ne mulțumească, ci lui Hristos care a aranjat toate lucrurile pentru ei și care-i iubește cu o iubire veșnică.

Rămân cu aceasta concluzie: Hristos îngrijește de fiecare refugiat care își părăsește țara, iar în orice refugiat este Hristos îngrijit de tine și în tine este Hristos care îngrijește de ei. Așadar, în toată această situație Hristos se arată în oameni și dragostea Lui strălucește minunat.

“Domnul este scăparea celui asuprit,
scăpare la vreme de necaz. Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine,
căci Tu nu părăsești pe cei ce Te caută, Doamne!” – Psalmul 9:9-10

Cu prețuire,
Toni Berbece

Am văzut că noul tip de reclamă la tv nu mai este: “Ia uleiul acesta că este cel mai bun!”, ci ți se spune direct: “Ia ulei cât mai prinzi, că nu prea mai este!” Zilele acestea am văzut graba oamenilor de a cumpăra ulei cu baxurile ca să aibă în caz de nu se va mai găsi, deși nimeni nu a spus că nu va mai fi. A venit un domn curier la Misiunea Profides să ne aducă o comandă de bunuri pentru refugiați, iar când a văzut alimentele din depozit a zis că și el e amărât și că are copii în grijă. A fost rugat să se servească cu ce are nevoie, dar dumnealui a luat toate sticlele pe care le mai aveam în depozit, vreo 9. Nu s-a mai gândit să lase și altora. Atunci am realizat că omul fără Dumnezeu e tare panicat, pică în nesăbuința de a avea el tot și de a nu mai lăsa și altora.

Când am auzit de “criza de ulei” m-am uitat la ce am acasă și am descoperit că mai am jumătate de litru de ulei, însă nu m-am dus să-mi iau nimic în plus. Știu că slujesc un Dumnezeu la al cărui slujitor, Elisei, a venit o văduvă plină de datorii, acesta a întrebat-o ce mai are acasă, ea i-a spus că puțin ulei, atunci Omul lui Dumnezeu i-a spus să ia cât de multe vase poate împrumuta de la vecini și să închidă ușa după ea, apoi să toarne din vasul de ulei în toate vasele pe care le va avea, le-a umplut pe toate așa că a avut să vândă pentru a trăi și pentru a putea plăti datoriile apăsătoare. La fel a făcut și predecesorul său, Ilie, cu o văduvă săracă. Mai avea si ea tot niște ulei si niște făină, a fost rugată sa-i facă profetului ceva de mâncare și după dărnicia ei nu i s-a mai împuținat făină si uleiul pe toată perioada foametei.

Crezi tu că avem același Dumnezeu? Crezi tu că slujești și i te închini aceluiași Dumnezeu, care poate să facă să nu ți se împuțineze cele necesare? Dumnezeul nostru a hrănit 40 de ani în pustie un popor de vreo 2 milioane de oameni, fără ca acesta să semene vreun bob de grâu, până când i-a dus într-o țară unde curge lapte si miere. Tu crezi că Dumnezeu are pentru tine foamete și distrugere, necaz si datorii? El vrea să își glorifice Numele izbăvindu-te din orice situație de criză, trebuie doar să apelezi la El. Copiii lui Dumnezeu nu se calcă în picioare pe la cozi, nici nu disperă când aud vești despre foamete și războaie. Cei ce sunt ai lui Hristos au pace. Pentru că El ne-a spus: “Vă las pace, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau aşa cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte” (Ioan 14:27)!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Ieri a circulat pe toate rețelele o chemare la rugăciune cu ocazia venirii doamnei Kamala Harris și o potențială atragere a României în războiul cu Rusia. Am primit-o și eu de zeci de ori, de fiecare dată am înălțat rugăciuni de protecție pentru țara noastră, am chemat la rândul meu la rugăciune pe alții și așa am făcut cu toții un scut de protecție pentru națiunea noastră și un “protest” la porțile Cerului contra unui război plin de vărsare de sânge.

Rugăciunile n-au fost în zadar deoarece, la scurt timp după discursul doamnei Harris și a domnului Iohannis, specialiștii au spus că România nu a fost atrasă într-o “capcană” de a deveni frontul “altora” pentru un război nedorit. Să continuăm să ne rugăm deoarece demonul de ucidere prin război va continua hărțuirea, va vrea și mai mult sânge și va vrea și sânge românesc, însă am câștigat momentan prima bătălie pe genunchi, urmează și altele. Nu încetați să mijlociți pentru pacea României și mai ales pentru pacea Ucrainei.

“Vă îndemn dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii, pentru împăraţi și pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă pașnică și liniștită, cu toată evlavia și cu toată cinstea” (1 Timotei 2:1-3).

Cu prețuire,
Toni Berbece