Author: toniberbece

Eram in Barcelona cu familia si ne plimbam liniștiti pe faleză, când deodată am dat de un loc dedicat “spurcăciunii”, deși nu era nevoie de acest loc pentru că totul în jur era “spurcat”, toată plaja era plină de ceea ce Biblia numește ca fiind “blestem al minții”. Deodată au trecut prin fața noastră “două ștechere”, iar când ne-au văzut cu doi băieți s-au uitat sfidător la noi si-au șoptit ceva si apoi s-au sărutat in cel mai ofensator mod posibil, apoi si-au continuat drumul “bucuroși” că si-au semnalat prezenta precum un “câine”, care își marchează teritoriul pe un trunchi de copac.

Un prieten tocmai mi-a scris că lângă el in avion erau “două prize”, care nu puteau face copil (fiziologic fiind imposibil) însă aveau înfiat un copil care le-a plâns vreo 3 ore, neștiind ce sa-i mai facă. Efectiv se vedea pe fetele lor eroarea în care se aflau si cum regretau decizia luată. Apoi când acest prieten a ajuns la hotel a dat de un domn cu nume de altceva, era in plină “tranziție” spre “fericire”, spre altcineva. Mai știu un caz al unui “fericit”, care a trecut prin 17 operații si a început sa-i crească parul pe interiorul “zonei sensibile”, pentru că a cerut niște modificări la “carcasă”. Azi e în stare critică si mereu in infecții groaznice.

Lumea este plină de semnele revenirii lui Hristos, niciodată in istoria omenirii păcatul nu a fost globalizat astfel. Efectiv lumea prin “icoana vorbitoare – mass media” spurcă națiune după națiune, iar guvern după guvern cad in plasa stricăciunii, care a dus lumea la o distrugere prin potop. Ce a fost va mai fi, ne spune înțeleptul Solomon, însă de data aceasta focul va fi cel prin care lumea va fi curățită. De apă copiii Domnului au fost feriți printr-o corabie, însă de foc Dumnezeu ne va feri prin focul Duhului Sfânt care va fi pus peste noi. Iar prin acest foc noi nu vom arde deodată cu lumea, ci vom putea sta o vesnicie lângă cel ce are ochii ca para focului si a Cărui slavă strălucește ca Soarele. Sa ne pregătim, frați si surori. Nu mai e mult si lumea va cunoaște Judecata, iar noi Răpirea in slava.

„Iată, Eu vin curând şi răsplata Mea este cu Mine, ca sㆠdau fiecăruia după fapta lui.” – Apocalipsa 22:12

Cu prețuire,
Toni Berbece

Am citit un articol șocant despre preoții catolici din Franta, care ar trebui să poarte un cod QR, care le va arăta gradul de “obsesie si abuz sexual”. Adică dacă un preot e anchetat pentru abuz sexual apare culoarea portocalie, dacă a fost judecat si s-a constat că este cu adevărat un abuzator apare culoarea roșie si nu are voie sa dea împărtășania si alte acte de cult. Întrebarea mea este ce mai caută în slujirea Bisericii de orice fel un preot care este abuzator? De ce sa-l mai lași in Biserica si sa stea enoriașii sa-i scaneze codul să vadă dacă este sau nu? Poate că unii si caută astfel de abuzatori.

De aceea Europa a ajuns la un nivel maxim de destrăbălare, pentru că și unii preoți au atins același apogeu chiar si in România. Destrăbălarea a rupt mai întâi o mare parte a Bisericii, prima redută de rezistență dinaintea ei si apoi urmează societatea. Citeam tot azi ca in România lucrează în videochat 400.000 de mii de persoane. Este vina Bisericii in primul rând pentru că lumea arată ca cetățile peste care au căzut foc si pucioasă. E si normal ca Bisericile celor care ii tin pe destrăbălați la loc de cinste să nu mai vindece si elibereze de dracii de patimi. E si normal ca Bisericile lor să se transforme chiar în cluburi de noapte si baruri, când ei tin la loc de cinste preoți care si-au pierdut vrednicia precum îngerii căzuți despre care vorbește Apostolul Iuda (Iuda 1:6).

Preoții trebuie sa fie imaginea impecabila a lui Hristos in lume, fără alcool, fără tutun, fără abuzuri sexual, fără înjurături, fără amante, fără vreun soi de flirt cu orice femeie in afara de soție, fără lăcomia de bani, fără să ceară taxe ca vameșii pentru servicii spirituale, ci sa lase omul sa dăruiască cât dorește, cât poate si când dorește pentru Biserica. Preoții trebuie sa lucreze fără mâncătorie, invidie si muncă de denigrare fata de alte Biserici ale lui Hristos si față de alți slujitori, căci Biserica nu-i tarabă să atragă clienți, ci orice Biserică ar trebui să slujească același Hristos si sa ducă oamenii in aceeași direcție, adică spre Cer. Eu ca slujitor trebuie să mă bucur că în altă parte 1000 au fost botezați si direcționați spre Hristos, chiar dacă la mine sunt poate mai putini. Căci așa cum spune Biblia unde este invidie si duh de cearta este multă tulburate si tot felul de fapte rele (Iacov 3:16). Așadar, până când preoții nu vor fi imaginea impecabilă a lui Hristos, Imitatio Cristi, cum spunea Tomas A. Kempis , sau Imago Dei, lumea nu-si va mai reveni. Îl imiți tu pe Hristos, astfel încât lumea sa găsească un model in tine?

Cu prețuire,
Toni Berbece

Citeam ieri cartea “Cel mai fericit om de pe Pământ” a supraviețuitorului Holocaustului, pe nume Eddie Jaku. Acolo spunea că Germania ajunsese controlată de Hitler si SS, o mâna de oameni, care dictau tot cu o ură diabolică. Au ajuns la putere pentru că societatea dormea in nepăsare, la fel cum FNI, care a furat averile a mii de oameni, avea sloganul “Lucram pentru tine in timp ce tu dormi liniștit!” Cred ca acesta este sloganul preferat al Diavolului, tu să dormi că el lucrează spre “binele” tău cum minte si azi.

Povestea Eddie Jaku (a murit la 101 ani) că a fost întâlnit într-un lagăr de muncă forțată de către un prieten al tatălui său, Eddie avea atunci aproape 25 de ani și cântarea vreo 28 de kg. Acest neamț ar fi vrut sa-l ajute, dar îi era frică (frica e instrumentul de control al maselor de către diavolii din oameni), așadar a hotărât să-i aducă în fiecare zi mâncare cu condiția să distrugă ce nu poate mânca. Îi aducea salam însă era atât de slab încât efectiv corpul îl respingea si trebuia să-l arunce. Din cauza malnutriției i-au ieșit bube groaznice pe corp, iar după război a trebuit să facă băi în sulf pentru ameliorarea durerii si pentru curățire. Ura acestor oameni era așa de mare încât intr-un bombardament un nazist l-a salvat pe Eddie, care era legat cu un lanț de mașina la care lucra, însă când a văzut că este evreu i-a dat cu patul armei în cap si l-a înjurat. S-a ofticat că si-a riscat viața pentru un evreu. Ura asta este și azi în milioane de oameni, trebuie doar o scânteie demonică si lumea ajunge din nou acolo dacă nu veghem. O văd in ura fata de copii, fata de familii si credința creștină.

Mă întorc la frica germanilor față de o mână de oameni, de naziști. De fapt mă întorc la frica lumii de azi, frica de o mână de oameni care amenință masele cu legi, cu luarea libertății, cu luarea locurilor de munca, cu luare copiilor dacă nu se supun. E si acesta un început, așa s-a ajuns la ororile despre care povestim cu groază. Ei sunt câțiva, dar au ca instrument frica. Este cea mai puternică armă de distrugere a libertății unei societăți. Spunea Jaku, faptul ca in Germania nazistă totul a început prin restricții de genul: “Nu mai ascultați muzică americană, nu mai mergeți noaptea pe stradă, nu mai angajați evrei, dați evreii afară din firme, turnați orice cunoștință evreiasca știți, etc…”

Atenție mare la frica de oameni, despre care Biblia spune: “Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă (Proverbe 29:25).” Sa nu va fie frica de oameni, ci apărați mereu dreptatea, iubirea, familia, curăția, credința si națiunea.

Cu prețuire,
Toni Berbece