Acum câteva zile m-a sunat un prieten care știa că suntem în zona Sucevei cu multe paturi și saltele, mi-a spus că nu găsesc să mai cumpere saltele și că ar avea nevoie de la noi de câteva, deoarece Biserica lui dorește să scoată băncile și să facă din sala de slujbe o cameră mare de primit refugiați, ne-am dat întâlnire la un alt centru de refugiați unde am dus 22 de paturi si 45 de saltele și le-am dat si lor câte mi-au cerut. Apoi am primit poza de mai jos în care se vede clar cum băncile sunt puse una peste alta în spatele Bisericii, iar paturile pentru refugiați sunt așezate frumos, deja găzduiesc si refugiați.

Zilele acestea am văzut o mobilizare istorică pentru refugiații ucraineni, iar în prima linie au fost Bisericile de tot felul. Un preot din Brașov mă caută de câteva zile să îmi doneze câteva alimente pentru depozitul Misiunii Profides din care pleacă zilnic dube cu alimente și alte bunuri spre centre de refugiați, inițial s-a interesat ce tip de creștini suntem, dar apoi a lăsat-o baltă spunând ceva de genul: “Dar ce contează ce etichetă avem, important este să iubim, să ajutăm, să fim una în iubire!” Ieri am mai comandat 50 de saltele, ar fi în total 300 de saltele cumpărate și primite prin care am oferit un loc moale si călduros celor care fug de război și știu că vom ajunge să împărțim chiar mii, pentru că aceasta este menirea noastră, să plângem cu cei ce plâng și apoi să putem râde împreuna cu ei când inimile lor vor fi mângâiate.

Biblia ne spune așa: “Duceţi apă celor ce le este sete; locuitorii ţării Tema (Ucraina), duceţi pâine fugarilor! Căci ei fug dinaintea săbiilor, dinaintea sabiei scoase din teacă, dinaintea arcului încordat și dinaintea unei lupte înverșunate”
(Isaia 21:14‭-‬15). Da, zilele acestea România este în linia întâi în a duce pâine fugarilor, cred că pasiunea noastră pentru ei va tine războiul departe de granița noastră.

Vă mulțumesc pentru implicare,
Toni Berbece

MisiuneaProfides #BisericaProfides #ToniBerbece #RefugiatiUcraineni

Noaptea trecută am traversat granița cu un convoi umanitar de zece dube de la Misiunea Profides, Fight for Freedom și de la alte Biserici locale. După ce am trecut prin cinci controale efectuate în 3 ore, am reușit să intrăm deja obosiți și îndeajuns de stresați. Prima observație a fost a cozilor refugiaților care așteptau să treacă la temperaturi de – grade, iar a doua a fost a cozii de peste 10 km de mașini. Ne-am oprit în dreptul unor masini cu numere de România, așteptau de patru zile în coadă, dar problema era că nici nu poți dormi legat nici măcar 30-40 de minute pentru că rândul se mișcă intr-una iar riscul era de a rămâne în urmă.

Am fost escortați chiar de Vice Guvernatorul zonei până la un depozit de alimente si lucruri din care este alimentată zilnic zona cea mai afectată a țării. Am fost întâmpinați de soldați cu arme care imediat ne-au pus să descărcăm, dar pe când descărcam prima dubă a intrat unul dintre soldați strigând puternic la noi ceva in limba ucraineană. Cineva ne-a tradus să stingem luminile la mașini că au început sirenele de război, care anunță bombardamentele. Am fugit la masini, iar apoi ne-au condus într-un hol de beton si ne-au cerut să stăm pe jos chiar cu mâinile la ceafă, însă câțiva au rămas afară la mașini. Scena aceasta s-a repetat de doua ori. Am reușit până la ora 2:00 să descărcăm tot ce aveam. Vice Guvernatorul ne-a mulțumit în numele țării, am făcut o rugăciune cu toții si am plecat spre România.

Imediat la ieșirea din oraș, convoiul nostru a fost flancat de masini obișnuite, dar pline de soldați cu degetele pe trăgaci si cu armele lipite de picior, ne-au pus să le arătam ce este in dube si apoi ne-au ținut cam 30-40 de minute pe loc pentru alte verificări si lămuriri. Fiind lege marțială, este interzisă călătoria între 22:00 si 6:00 dimineața, dar după o așteptare stresantă în care ne-am rugat continuu situația s-a relaxat, venind să ne eliberez chiar unul dintre cei mai mari politicieni din zonă. Au înțeles că suntem convoi umanitar și că am alimentat cel mai mare depozit din oraș, depozit din care pleacă lucruri necesare in cele mai critice zone.

Drumul de câteva zeci de km înapoi spre casă l-am parcurs cu bine, iar intrarea în țară a fost ușoară, Dumnezeu însoțindu-ne cu îngerii Lui să ajungem cu bine acasă la 4:30 dimineața, Practic la 5 dimineața am plecat din București si la 5 dimineața ne-am pus în paturi frânți de oboseală, dar multumiți că am putut ajut acolo unde este cea mai mare nevoie, chiar în mijlocul necazului. Știm că ce am dus va ajunge exact la victimile bombardamentelor si la cei care nu mai au ce mânca din cauza blocajului în care se află țara lor.

Ne puteți susține în continuare campania umanitara care abia a început.

RO08INGB0000999906461937
Asociatia Centrul Crestin Profides
C.I.F. 36766530
Codul BIC/SWIFT: INGBROBU
Urmează să vizităm și alte zone de graniță. Slava Lui!

Cu prețuire pentru cei în suferință,
Toni Berbece

MisiuneaProfides #BisericaProfides #FightForFreedom #ToniBerbece

Zilele acestea ne-am rugat pentru protecția ucrainenilor, iar azi am văzut pe internet mesajul pastorului Igor din Lviv, care a spus următoarele: De la un pastor din Lviv: “Spune, te rog, prietenilor tăi că datorită rugăciunilor lor Dumnezeu chiar luptă în bătăliile noastre. Rachetele dispar în aer fără să ne atingă casele și nimeni nu știe unde dispar, tancurile inamice rămân fără combustibil, trupele ruse se rătăcesc și cer localnicilor noștri hrană și indicații – acesta este cu siguranță Dumnezeu pentru că noi ne luptăm cu a doua cea mai puternică armată din lume. Și în această dimineață Kiev și alte orașe mari sunt libere și noi nu am fost nevoiți să ne ascundem în beci.”

Dumnezeu este mare si intervine în ajutorul celor asupriți. Să continuam să postim si sa ne rugam pentru frații noștri ucraineni, Dumnezeu este sprijinul lor și în aceasta bătălie de tip “David și Goliat”, oamenii de rând să iasă biruitor, pentru că din ambițiile politice si de putere ale conducătorilor au de pierdut doar oamenii simpli. Am înțeles de asemenea că vreo 5000 de soldați ruși nu vor să atace Ucraina, sunt zvonuri că în mod intenționat își golesc rezervoarele pentru a nu mai ataca. Dumnezeu să oprească aceasta asuprire și să lase pace peste lume!

Cu prețuire,
Toni Berbece