Skip to main content

Pentru ce ne rugăm când înconjurăm Casa Poporului

Este a patra săptămână de post și rugăciune pentru trezirea României. Într-una dintre seri ne adunăm mai mulți creștini și înconjurăm Casa Poporului (simbol al conducerii României). Înconjurând această clădire (un drum de aproximativ o oră) facem câteva popasuri, cam la fiecare 10-15 minute, și lansăm un nou motiv de rugăciune, țintind un nou câmp de bătălie spirituală. Iată ce motive avem:

1. Ne rugăm pentru politicienii țări si pentru cei așezați într-un post de conducere, indiferent de importanță. Ca acești oameni să stea departe de corupție, lăcomie și să conducă cu iubire de semeni și frică de Dumnezeu. Mustrăm demonul de corupție care a adus țara aceasta în faliment!

2. Ne rugăm pentru curățirea morală a țării. Să aducem faliment peste toate lucrările Satanei de distrugere morală și fizică, cum ar fi: drogurile, alcoolul, tutunul, prostituția, videochatul, vrăjitoria, ghicitoria, magia albă și neagră, avortul, crima și altele. Oamenii trebuie conștientizați că acestea sunt lucrările Satanei prin care acesta aduce moarte, faliment, sărăcie și boală peste orice națiune, iar Isus Cristos a venit pentru a le distruge.

3. Ne rugăm pentru încetarea unei credințe de fațadă, în care Dumnezeu este doar într-o clădire, în care Dumnezeu “e sărăcit” prin necredința unora, în care omul poate face orice păcat pentru că tot în locul cu verdeață ajunge. România să fie dezlegată de demonul de religiozitate, care minte națiunea aceasta de sute de ani că e mântuită fără a-L cunoaște pe Hristos și fără a se lăsa de păcate.

4. Ne rugăm pentru influența creștinilor autentici în societate, pentru încetarea distrugerii morale prin televiziune, radio și orice altă rețea mass media prin care se propagă păcatul și spurcăciunile sexuale. Ne rugăm ca Biserica lui Hristos să fie o voce puternică, Studierea Biblia să se audă în radiouri, televiziunile să abordeze teme sănătoase pentru copii și părinți, pentru tineri și bătrâni.

Înconjurând Casa Poporului trecem pe lângă instituții precum CNA-ul (ne rugăm pentru discernământ spiritual în judecarea cazurilor de spurcare a națiunii prin media), trecem pe lângă Ministerul Justiției (cerem judecăți drepte și lipsite de mită și corupție), trecem pe lângă Ministerul Apărării (ne rugăm pentru protejarea granițelor fizice și spirituale ale țării), trecem pe lângă Catedrala Mântuirii Neamului (ne rugăm pentru mântuirea românilor prin Cristos) și pe lângă multe alte instituții pe care le binecuvântăm.

Multe alte motive de rugăciune sunt abordate, însă nu e loc pentru înșiruirea lor aici, dar important este ca tu să ne însoțești în aceste rugăciuni, să fii consecvent și plin de credință că Dumnezeu va trezi România, făcând din acest neam, poporul Său!

Rugați-vă împreună cu noi. Întâlnirea în rugăciune ne-o dăm cu toți miercuri de la ora 22:00 până la cel puțin ora 23:00.

Cu prețuire,

Toni Berbece

Coronavirus – Un virus mic și un Dumnezeu mare…

Coronavirus a îngenunchiat China, după ce a omorât mii de oameni acolo și continuă să o facă, a închis granițele, a izolat milione de oameni, a închis fabrici, oprind producția pentru milioane de produse de pe întregul glob și iată că a ajuns și în Europa. Tot mai aproape de noi. În Italia deja sunt sute de persoane aflate în carantină, printre care și români. Care trebuie să fie atitudinea noastră?

În primul rând trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva sfârșitul e tot mai aproape? Cu această întrebare fiecare generație trebuie să trăiască și să și-o pună, anume: “Oare se va sfârși totul în vremea noastră, oare vine Domnul cum zice Biblia, oare acesta este un alt semn al sfârșitului?” Trăind astfel, trăim în așteptarea unei lumi mai bune și ne vom pregăti ca atare.

În al doilea rând orice om din orice popor trebuie să se cerceteze. Să ne întrebăm cu toții: “Oare am fost noi drepți prin faptele noastre față de Dumnezeu? Oare faptele noastre I-au făcut cinste sau au atras mânia Lui?” Cu toții trebuie să ne facem o introspecție și să ne gândim, oare nu am scăpat păcatul din frâu, iar străzile noastre pline de parade mizerabile și de spurcăciune au ajuns până la Cer, cum păcatul Sodomei și Gomorei au ajuns până la Cer în vremurile lui Lot? Oare uciderile, avorturile, răutățile, curviile, lăudăroșia cu păcatul, lipsa de înfrânare și de dragoste față de sărac, văduvă și orfan nu au ajuns până la Dumnezeu?

În al treilea rând trebuie să știm că Dumnezeul care a creat totul este Stăpân și peste Coronavirus. El poate porunci unei stele să se miște sau să stea, să dispară sau să apară ca la nașterea Fiului Său, poate porunci Pământului să stea în loc ca pe vremea lui Iosua, Soarelui să se dea înapoi pe cadran ca în vremea lui Ezechia, poate porunci cărnii să crească precum pe leproși și poate porunci și unui virus invizibil cu ochiul liber să piară. Totul stă în credința noastră în Dumnezeul care poate tot. E vremea ca a noastră credință exprimată mereu prin Psalmul 91 să se vadă.

Cu prețuire,

Toni Berbece

Dumnezeul de duminică…

Unora li se face dor de a vorbi cu Dumnezeu, toată săptămâna, știu și simt că trebuie să se roage, dar ei așteaptă duminica, pentru că duminica e ziua Domnului când tot creștinul se roagă…

Unora li se face dor de a-I cânta lui Dumnezeu, să laude pe Domnul cu cântece care clocotesc în inimă, dar ei aștepată duminica pentru că nu-i fratele care să le dea tonul și nici trupa de worship prin preajmă, iar radioul e blocat pe 99.X FM că acolo se fac glume bune…

Unora li se face dor de frați, le vine câte un gând să mai sune, să mai ajute, să mai încurajeze, dar așteaptă duminica pentru că duminica e ziua în care au părtășie cu frații, în rest tot mai gustoase sunt grătarele cu șprițuri și muzică ieftină…

A aștepta duminica pentru a avea părtășie cu Dumnezeu și cu frații te face ca papagalul din imagine, care pune capul pe poza cu pădurea care-i lipsește. Relația ta nu e cu o poză (de aceea Dumnezeu nu suportă pozele/picturile cu El pentru că El e mereu cu tine și nu-ți trebuie poze ca să-ți amintești de El), nici cu un Dumnezeu al unei singure zile. Duminica nu e unica zi de comunicare cu El și de deschidere a Bibliei, pentru că nici cu cea mai iubită persoană nu ai vrea să vorbești doar o zi din șapte. Iubirea face din toate zilele o sărbătoare și nu așteaptă, ci dă buzna, iubirea insistă, iubirea caută, iubirea se revarsă. Dacă L-ai iubi pe Dumnezeu, L-ai căuta necurmat, nu doar duminica!

Cine are un Dumnezeu de duminică trăiește ca un păgân celelalte șase zile, iar in a șaptea nu face decât să se mintă că e bine. Trăiește cu Dumnezeu orice clipă!

Cu prețuire,

Toni Berbece