Nu poți să uit acea slujbă de duminică dimineața când am simțit un îndemn puternic să mă rog contra cancerului, dar în mintea mea s-a pornit imediat un “război” de genul: “Rugăciunea s-a terminat, de ce o mai prelungești? Ce vor zice toți cei din sală că te rogi contra cancerului, doar nu sunt mulți bolnavi, o să-i plictisești cu rugăciunea ta? Te rogi alta dată. Hai încheie…” Dar am ignorat toate aceste “îndemnuri” și am început deodată cu mare autoritate să mustru celulele de cancer de orice fel ar fi, apoi cu mai mult curaj am început să zic: “În Numele lui Hristos dă cancerul afară din tine chiar acum, în Numele lui Isus chiar acum crede că ești vindecat/ă de cancer, în Numele Lui ai fost înnoită și orice formă de cancer a fost nimicită!” 

Apoi s-a așternut liniștea și am continuat cu predica. Nu mă așteptam atât de repede să aud de rezultate la acea rugăciune. Dar o soră a venit și mi-a spus ca îi recidivase cancerul la sân exact cum l-a avut cu 10 ani in urma, i-a fost groază de lupă și același tratament agresiv (cred in rezultatele medicinei, dar cred ca miracolele apar acolo unde medicina dă din umeri și unde oamenii le cer cu mare credință iar Dumnezeu are un plan), așa că a cerut o minune iar următoarea duminică dimineața a primit-o. În timpul acelei rugăciuni a simțit o fierbințeala puternică ca un foc care nimicește chisturile de la sân, apoi a știut că e curată, că orice celulă de cancer a dispărut miraculos. De atunci totul e curat și vindecat. Slavă lui Hristos!

Ce vreau să mai accentuez, ați văzut în comentariul acestei femei cum a zis că mama ei a murit de aceeași formă de cancer la 46 de ani, deci acolo era ceva ereditar, fie o boală ereditară, fie un demon ereditar de boală (Hristos a mustrat demoni de boală), oricum fie cauza naturală, fie cauza demonică, El poate nimici orice. Mă gândesc ce s-ar fi întâmplat cu această femeie dacă Hristos nu o vindecă? Cel mai probabil ar fi avut aceeași soartă ca mama ei, însă El prelungește firul vieții și nimicește planurile de distrugere al celui rău. Cere chiar acum o minune pentru tine și crede, vreau ca acest mesaj să te încurajarea să lupți și să nu te dai bătut, nu uita ca chiar și prin tratament, tot Hristos dă corpului forță să lupte și să învingă boala. Din El prin El și pentru El sunt toate lucrurile. Mare este Hristos al nostru! 

“Prin rănile Lui suntem tămăduiți!” Isaia 53:5

Cu aleasă prețuire,

Toni Berbece 

Am auzit că nu sunt bani pentru copiii care așteaptă un loc la ATI, că nu sunt nici paturi, nici medici, că nu sunt bani, așa am auzit clar în declarațiile făcute recent, moartea ultimului bebeluș i-a făcut pe medici să vorbească. E trist când nu se mai poate face nimic pentru un copil bolnav, când efectiv medical nu mai poate ajuta cu absolut nimic, dar este o trădare a unor părinți când copilul le moare pentru că nu sunt paturi suficiente și nici medici suficienți pe motiv că nu sunt bani. Ar fi putut să se facă ceva, dar nu s-a făcut. După ce medicul Catalin Cîrstoveanu, șeful secției Terapie Intensivă de la Marie Curie, a declarat că unul din cei nouă copii care așteptau pat pentru internare a murit, țara a luat foc din nou la aflarea aceste vești.

Am spus-o mereu și mă doare de fiecare dată când o spun. De ce la noi trebuie să moară cineva ca să se făca și să se rezolve o problemă? La noi abia moartea unora ne mai mișcă și ne mai trezește, cică se face memorandum pentru deblocarea de posturi și bani pentru noi paturi. De ce nu prevenim moartea și trebuie ca cineva să zică mereu: “Hai fie, o rezolvăm și pe asta ca să nu mai moară… !” Vedeți? Asta înseamnă să se ia bani de la sănătate și să se dea cu prioritate pentru… cum ni s-a și spus.

Visez la ziua aceea când românii vor avea prioritate în țara lor, când nu se va mai sta 15 ore cu muribundul pe holurile spitalul, ca apoi să se fugă la privat în ultima clipă, după o viață de plătit taxe la sănătate. Visez ca viețile românilor să aibă prioritate în spitale, pe străzile unde pică bolovani și ucid nevinovați, românii să aibă prioritate la apele, pădurile, petrolul, gazele și curentul lor fără să mai plătească cele mai scumpe prețuri din Europa. Visez și mă rog pentru o România a românilor, când se va întâmpla acest lucru să știți că românii au ajuns să fie conduși de ai lor, români sunt aproape toți, dar să fie și de-ai noștri. Până atunci post, rugăciune, lacrimi și strigăte amare către Cer, acolo ne mai poate auzi cineva, aici jos e multă surzenie…

Cu prețuire pentru poporul Român,
Toni Berbece

Văd în spațiul virtual două tipuri de batjocură, batjocura față de predicatori care cheamă la pocăință, o batjocură față de subiecte morale, cum ar fi o batjocura contra predicilor care cheamă la sfințire, această batjocură se trece la răsplată veșnică. Duhul lumii intră în conflict cu Duhul lui Hristos și niciodată nu se vor pune de acord cu privire la sfințire. Dar, urmează un mare DAR, batjocură față de mesaje care n-ar trebui să iasă niciodată în spațiul on line, când arunci mingea la fileu și inviți la batjocură duhul lumii prin subiecte cum ar fi misoginism, habotnicism, extremis, atunci nici Dumnezeu nu te mai răsplătește și nu te mai scoate din gura lumii.

Văd la amvoane tot mai multe mesaje legate de unghii vopsite, păr vopsit, batic, anti mers la mare, etc. Haideți să le luăm pe rând:

📌MISOGINISM – Expresii de la amvon de genul “Fimeia, ciocul mic!” În primul rând nu poți atrage nicio femeie la Biserică, sub Hristos, abordând-o astfel. De ce nu găsim în Biblie astfel de expresii la Apostolul Pavel. Într-adevăr, e scris ca femeia să fie supusă bărbatului, dar în dragoste și ascultare de Hristos, precum Sara cu Avraam, când Sara i se adresa lui Avraam cu “domnul meu”, iar Avraam o iubirea dumnezeiește și chiar e un pasaj în care Avraam cu Sara gătesc împreună și servesc împreună musafirii, care erau îngerii lui Dumnezeu de fapt. Deci misoginismul nu-și are locul la amvoane, femeia nu este un sclav al familiei, care trebuie să își țină “ciocul” închis, ci să fie învățată cu dragoste la fel ca pe bărbat, să nu fie clevetitoare, guralivă și cicălitoare.

📌ÎNCREDINȚĂRI SLABE – De la amvoane se predică ca și condiție a mântuirii niște încredințări mai degrabă zonale, decât biblice. De exemplu în același cult creștin în vestul țării unii nu predică purtarea baticului, iar în estul țării baticul se împarte chiar de la amvon cu expresia: “Ești criminal dacă nu pui batic la femeie!” Deci, pe cine să creadă Biserica, pe cei din vest sau pe cei din est? De ce Hristos nu vorbește de batic? Dar se dă ca exemplu textul lui Pavel, însă oare Pavel care a luptat cu legea ceremonială desființând circumcizia de exemplu, oare ar fi băgat baticul la femeie în locul circumciziei la bărbați? Adică când îl vedem pe Pavel că luptă contra mântuirii prin Legea Ceremonială a lui Moise, să mai credem că a băgat în Evanghelie o Lege Ceremonială a lui Pavel? Nicidecum. Dumnezeu să binecuvânteze femeia și cu batic și fără, fiecare să poarte după încredințare, dar să nu impună. Deci să nu mai predicam încredințări personale ca fiind condiții ale mântuirii. Nu mai zic de încredințări cum ar fi ca aparatul de epilat e de la diavolul și aduce cursivă in inima femeii, maxim o scapă de păr, dar nu aduce nimic în plus.

📌MODA – Acum trec la păr vopsit și unghii vopsite, strugurel/ruj, etc. Aici știu că sunt creștine care vor fi contra acestor “adăugiri” femeiești. Iarăși dau exemplu de același cult religios din România, care atunci când îi aduni jumătate dintre femei au părul vopsit, unghii vopsite și ruj, iar jumătate nici una dintre acestea, deși sunt din aceeași Biserică. Atunci care femei ajung în Rai? Cele fără nici o adăugire femeiască vor zice ca doar ele. Dar aceasta nu ar fi o răutate din partea lor? În Cer o vom vedea pe Fecioara Maria lângă Estera, Regina care 12 luni și-a parfumat și înfrumusețat corpul. În Cer vom vedea spre stupoare multora că vor ajunge din ambele tabere, pentru că mântuirea nu-i împiedicată nici de ojă nici de vopsea, ci mântuirea e împiedicată de răutatea inimii si tocmai de dorința aceasta de a-i exclude pe alții diferiți de noi din Cer.

Rămâne un verset puternic pentru noi, mai ales cei de la amvoane: “Purtaţi-vă cu înţelepciune faţă de cei de afară; răscumpăraţi vremea. Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca sㆠştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia” (Coloseni 4:5-6). Cred ca tot ce se întâmplă astăzi este cu scopul ca Biserica să treacă printr-o revoluționare a predicării, nu una lumească, ci una care să fie bazata pe Evanghelie și chemarea la Mântuire, nu la modă și încredințări personale. SĂ PREFICAM EVANGHELIA CARE MANTUIRSTE ȘI ADUCE VIAȚA VEȘNICĂ!

Cu prețuire pentru toți sfinții lui Hristos,
Toni Berbece