Skip to main content

❗️România condusă de depravare?!?

În ultimul timp au ieșit în spațiul public informații care ne-au înfiorat pe mulți. Se spune din tot felul de surse că undeva la 30% dintre cei care ne conduc ar fi plini de patimi și în relații scârboase și nefirești, care spurcă țara din fruntea ei. E clar că Diavolul vrea să fie puși în fruntea oricărui popor cei mai josnici, scârboși și lipsiți de scrupule oameni. Dar cum s-a ajuns ca acest popor care se bate cu cărămida credinței în pieptul istoriei să fie condus de oameni atât de decăzuți moral? Chiar de curând a mai ieșit la iveală o femeie care pe lângă rolul un soi de “prostituție politică” la propriu, mai lua și mită pentru a influența justiția din România, asta într-un sistem care ne-a promis o revoluție morală și a dreptății. Deci sistemul este încă plin, nu doar de curvii și preacurvii, ci de patimi sexuale dintre cele mai scârboase.

Marele Tudor Vladimirescu nu a luptat doar cu nedreptatea boierilor asupra românilor tot mai sărăcit de taxe despre care spunea: “Copilașii ne stau goi fiindcă plătim, plătim – plătim pentru case, pentru fum, pentru albine, pentru pășune, pentru oile fătate, pentru toate, Dumnezeule, tu care ai zis că cel care a fost mai necăjit pe pământ e mai fericit în Cer, dă din cerul acela si ciocoilor si si dă-ne și nouă din ale pământului, înfundă gura lor cu bucuriile cerești și dă-ne și nouă bucățică de pământ. Sfinte, nu ne lua cuvântul, dă-ne însă și pământul!” Tudor a luptat și contra destrăbălării morale în care boierii și copiii lor trăiau, iată ce a declar în acele vremuri înaintea Sultanului, căruia i-a cerut ajutor să curețe țara de boierii tot mai lacomi și destrăbălați: “Dușmanul românilor e destrăbălarea, pe care domnii străini și boierii stricați au adus-o în țara. Sultanul cunoaște suferințele noastre și de la dansul așteptăm ajutor.” Ca atunci, și azi jugul devine tot mai apăsător, iar Tudor dezamăgit a întrebat în acele vremuri: “Dar cine are să își bată capul acolo [la vârful Europei] cu un biet popor, sfâșiat și prădat și de păgâni și de creștini deopotrivă?”

Mă întorc la întrebarea: “Cum au ajuns atât de mulți oameni destrăbălați în fruntea țării?” Cum a ajuns ca neamul acesta de creștini să fie condus de cei cu patimi tot mai “sodomice” despre care se vorbește tot mai des în spațiul romanesc? Mă rog pentru curățirea țării, iar pentru “ciocoii spurcați”, care sunt tot mai lipsiți de scrupule, de milă și de dreptate spun ca Tudor: “Umple-le gurile și inimile cu bucuriile cerești, fă-i să iubească ce azi urăsc, anume: poporul, sfințenia și pe tine, Doamne. Aceasta să fie pedeapsa lor, precum Saul nedreptul și ucigașul de preoți și de popor, a început să prooroceasca când s-a apropiat de Samuel, la fel și acești stricați să devină sfinții de mâine. Să sfârâie dracii din ei la apropierea focului Duhului Tău Cel Sfânt, dar în urma focului sfânt să rămână miros de Cer și de tămâie în țara aceasta, nu de alcool, curvie si nedreptate. Ascultă-ne, Doamne, izbăvește poporul roman!

Cu prețuire,
Toni Berbece

❗️”Uite apa, ce mă împiedică să fiu botezat…”

Știți cine a zis cuvintele acestea? Famenul în carul căruia a sărit Filip condus de Duhul Sfânt la el, i-a vorbit din Isaia 53 (profeție despre Hristos din Vechiul Testament), i-a predicat câteva ceasuri apoi Famenul a zis cu gura lui văzând o apă: “Uite apa, ce mă împiedică să fiu botezat?” Nu a văzut apa într-o Biserică, căci nici nu erau pe atunci, ci putea fi o baltă, un eleșteu amenajat, o piscină de pe vremea respectivă, orice. Nicăieri în Biblie, absolut nimeni n-a fost botezat fără vrerea lui, fără să nu ceară personal, cu credință în Hristos. Chiar Mântuitorul Hristos a vorbit cu Nicodim (un fruntaș al Fariseilor), căruia i-a spus: “Cine nu se naște din apă (botezul) și din Duh, nu va fi mântuit (Ioan 3:8)!” Există două abateri de la botezul Biblic. Prima abatere este de a boteza persoane care nu și-au dat acceptul (bebeluși), iar a doua este de a refuza adulților care îl cer, fiind cercetați de Duhul Sfânt, pe motiv că nu au trecut 2-3 ani de ucenicizare anterioară, ceea ce e greșit, prima oară vine alegerea, apoi ucenicizarea. E suficient ca cineva să audă Evanghelia Salvării prin Hristos (în câteva ceasuri precum Famenul) și să aleagă deja botezul și urmarea lui Hristos.

Reiterând, Hristos nu a promovat absolut nicaieri botezarea copiilor. Pentru că acest botez naște un scurt circuit intre creștinism și ucenicia asumată, e plină România de “creștini botezați de mici” plini de curvii, hoții, minciună, ură și alte patimi. Aceștia habar nu au de Hristos, însă marea minciună este că ei se cred mântuiți doar datorită acelui botez de care nu știu. Practic este o încreștinare forțată și nebiblică. Creștinismul nicăieri nu este al maselor, ci al individului care alege. Ioan Botezătorul îi mustra pe cei care nu alegeau din toată inima, ci cu ipocrizie numindu-i “pui de năpârci”. Deci se cerea alegerea sinceră și cu pocăință personală (mărturisindu-și păcatele erau botezați – Matei 3:6).

Ieri predicam că Dumnezeu are o Carte a Vieții în care scrie individual oamenii care au crezut în Fiul Său Hristos și care L-au urmat în neprihănirea Lui. Dumnezeu nu o să scrie în Cartea Vieții, care va fi citită la Judecată, națiuni întregi, gen “România e mântuită”, nicidecum. Totul este INDIVIDUAL. Moise îi zice lui Dumnezeu “Dar acum, Te rog, iartă-le păcatul! Dacă nu, şterge-mă din cartea pe care ai scris-o.” Iar Dumnezeu îi răspunde: “– Pe acela care a păcătuit împotriva Mea îl voi şterge din cartea Mea (Exod 32:33). Ați înțeles? Nu există mântuire la pachet pe națiuni, nu există mântuire că te-a botezat cineva când erai mic fără ca tu să îți asumi urmarea lui Hristos, există mântuire doar dacă L-ai mărturisit pe Hristos cu gura ta și apoi L-ai urmat cu credincioșie toată viața. Acesta este adevărul Biblic – ne luăm creștinismul înapoi și ne întoarcem la ce este scris!

REÎNTOARCEREA LA CRESTINISM
Regressus ad Christianismum

Cu prețuire,
Toni Berbece

❗️“Eu vreau în Cer împreună cu mami!”

Daria a venit duminica trecută și a cerut să fie botezată cum Mântuitorul Hristos a cerut să fie botezat, la vârsta la care poți mărturisi cu gura ta dedicarea pe viață pentru Dumnezeu. Însă mai apoi am aflat ce a determinat-o să ia această decizie. Daria are o mamă foarte credincioasă, care i-a insuflat încă de mică credință în Dumnezeu, a văzut în mama ei un model de ucenic a lui Hristos.

Cu puțin timp înainte am avut o predică în care am spus foarte apăsat că în ziua Judecății de Apoi îți poți vedea mama sau pe tata sau copilul sau o persoană foarte dragă fiind trimisă în Iad conform Apocalipsa 20:15 (Oricine n-a fost găsit scris în Cartea Vieţii a fost aruncat în lacul de foc). Iar patru versete mai sus, tot în cartea Apocalipsa, după scena Judecății, Hristos ne spune că ne va șterge orice lacrimă din ochi, pentru că ceea ce vom vedea la Judecata ne va durea tare mult, acolo vom pierde din păcate oameni dragi, care au refuzat pocăința și mântuirea prin Hristos (Apocalipsa 21:4).

Daria a fost străpunsă în inimă de aceste cuvinte și a spus: “Eu vreau cu mami în Cer, nu vreau ca în ziua Judecății să fim despărțite, vreau acolo unde ea va merge cu siguranță, vreau și eu cu Hristos, Dumnezeul și Mântuitorul mamei mele va fi și Mântuitorul meu!” A cerut imediat botezul și a fost botezată, declarând credincioșie veșnică și dorința de a-Lnurma pe Hristos în toate. Oare nu este Daria un model de neprihănire, de tânără care a înțeles că nu poți ca adolescent/ă să curvesti, să te îmbeți, să consumi toate mizeriile și apoi să moștenești și Cerul doar pentru că ai o etichetă religioasă. Eticheta nu mântuiește pe nimeni, ci așa cum ne spune Scriptura: Oricine rămâne în El nu păcătuieşte; oricine păcătuieşte nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut. “Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele! Cine trăieşte în neprihănire este neprihănit, cum El Însuşi este neprihănit. Cine păcătuieşte, este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuieşte, pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu (1 Ioan 3:6-9).

Fii ca Daria, alege Cerul!

Cu prețuire,
Toni Berbece