Category: Fără categorie

Se apropie curând vremea când cei neprihăniți, care cheamă la curăție și normalitate, se vor auzi tot mai puțin sau vor tăcea definitiv. Vor fi tot mai puțini și considerați tot mai nebuni și guralivi chiar de cei de prin “biserici”. De acele vremuri să vă fie teamă mai ceva ca de 10 bombe nucleare. Pentru că atunci înseamnă că Dumnezeu v-a lăsat în voia minții voastre blestemate pe cei ce azi mâncați păcatul cu atâta poftă, iar pe cei curați îi pregătește de “lansarea spre Cer”.

Deja se bagă pumnul în gură celui neprihănit într-un mod grosolan, Facebook-ul, Instagramul, Youtub-ul nu m-au blocat (sau șters materiale) doar pe mine, ci și pe alte milioane de oameni care au căutat să avertizeze lumea de consecințele păcatului.

Deja lumea are un “standard” fără Dumnezeu, un “standard” pe care dacă nu-l respecți te exclude și bine face pentru că nu vrem să ne unim cu ei. “Standardul” acesta este împotriva lui Dumnezeu și a Cuvântului Său, este opusul, este de fapt distrugerea oricărei norme de bun simț. Standardul lui Dumnezeu este “hate speach”, ură, răutate, iar standardul lor este gâdilarea urechii, a păcatului și a depravării. “Standardul” acesta însumează imoralitățile după care Antihristul va conduce lumea o foarte scurtă perioadă de timp, astea sunt “curviile” cu care Babilonul cel mare (suma oamenilor care vor îmbrățișa imoralitatea și o vor promova – companii, guverne și oameni de rând) va spurca pământul. După care Hristos va da cu standardul lor de pământ și va instaura pentru eternitate Împărăția Lui.

Va veni vremea când Dumnezeu va spune copiilor Lui: “leșiți din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiți părtăși la păcatele ei și să nu fiți loviți cu urgiile ei (Apocalipsa 18:4).”

Va veni vremea când Cristos va spune: “Cine este nedrept să fie nedrept și mai departe. Cine este întinat să se întineze și mai departe. Cine este fără prihană , să trăiască și mai departe fără prihană. Și cine este sfânt să se sfințească și mai departe (Apoc. 22:11)!”

Ești tu din “rezistența lui Cristos”? Tu de care parte a baricadei ești? În ce tranșee te afli? Dacă nu ești în luptă, atunci ești prins în somnul cel de veci indus de inamic. Cine nu luptă pentru adevăr și moralitate e deja prizonier în lanțurile dușmanului. Trezește-te!

Cu prețuire,

Toni Berbece

Familia distruge poftele nebune, când ai un soț sau o soție și îl/o iubești nu mai alergi după aventuri, nu mai răspunzi tentațiilor, de dragul lui/ei rămâi fidel ca partener. Gândul că poți răni persoana dragă te înfioară, te face cuminte și te face să te concentrezi doar pe ea, până la moarte în bine și la rău, așa cum ai promis.

Familia distruge propagarea bolilor cu transmitere sexuală. Tu nu vei lua SIDA sau Sifilis, sau alte “ciuperici” și iritații dacă ești credincios. În schimb, dacă te culci cu cine apuci va veni o vreme în care vei primi “factura”, iar pe factură va scrie boală și moarte în rușine și chinuri (Fredy Mercuri a murit de SIDA în durere și chinuri, Cochita Wurst plătește același preț – și sunt doar două exemple din milioanele lovite astfel de necurăție lor, citește Romani 1:26-28).

Familia distruge abandonul de copii și avortul. O familie adevărată (nu mă refer la cele distruse deja de Diavolul și care trăiesc în beții, egoism și infidelitate) va face copii și nu va alerga la fiecare sarcină să distrugă fătul. O familie e pregătită să primească și să crească cu multă iubire copiii care nu vin la întâmplare, noi punem “carcasa” numită trup iar Dumnezeu pune sufletul, deci fiecare copil e o lucrare în armonie între om și Dumnezeu.

Familia distruge în cele din urmă nebunia lumii acesteia, fără familie vom fi doar niște animale conduse de egoism, minciună, manipulare, ucidere și pofte spurcate. Familia este forța societății de a conserva binele. Fără familie este ca și cum ai încerca să-ți conservi carnea sub arșița soarelui, ai mai rămâne cu putregai și vierimi. Asta este societatea fără familie, o societate fără sare și fără lumină.

Familia e vaccinul moral al societății, e sănătate, e viață, e moartea viciului și învierea speranței și a iubirii.

Cu prețuire,

Toni Berbece

P.S. Poza este de la “mândrul marș” de ieri din București.

Așa încep mulți părinți cu lacrimi în ochi să-și plângă copiii, care azi sunt distruși de patimi și vicii. Când copilul era în grija ta, când aveai putere asupra lui, când era timpul să pui principii sfinte în el și tu l-ai lăsat să doarmă sau l-ai lăsat acasă că se plictisea în Biserică, să nu te aștepți să culegi roade sfinte din viața lui. Biblia ne îndeamnă de mici să curățim în ei pornirile firii nebune.

Am fost învățător la Școala Duminicală mulți ani, iar la un moment dat a venit la mine o mamă și mi-a mulțumit cu lacrimi în ochi. Am întrebat-o pentru ce, la care mi-a spus că fiul ei trecut de puțin timp de 18 ani a venit într-o noapte acasă dintr-un club, a trântit ușa și a țipat la ea: “De ce m-ai dus la Biserică de mic că acum nu mai pot să fac ce fac prietenii mei!” El voia să bea, să fumeze, să se drogheze, să curvească cu fetele care i se puneau pe tavă, dar cugetul lui era viu, era lumină în el care-l avertiza despre întunericul care urma să-l distrugă.

Poza de mai jos este de aseară de la noaptea de rugăciune de la Biserica Profides Paris. I-am surprins pe unii dintre copiii prezenți cum se închinau și se bucurau în Cristos. Cea mai mare investiție este aceasta, să punem lumina lui Cristos în ei, lumina care nu-i va lăsa să-și distrugă viețile prin necurăție.

Luați-vă copiii la Biserică chiar dacă vă e greu, chiar dacă-i treziți din somnul dulce, chiar dacă mai plâng, chiar dacă se plictisesc la slujbe, pentru că dacă nu-i luăm să se lipeasca Dumnezeu de ei îi lăsăm acasă unde vor sta cu orele la desene, care majoritatea sunt pline de vrăjitorie, demonism, vulgaritate subtilă, tentă sexuală și altele. Decât cu creierul prăjit de desene și mizerii de pe youtube, evident că mult mai bine e să fie duși la Biserică, unde vor învăța să fredoneze cântece curate, să socializeze cu copii crescuți în curăție și altele. Astfel vor căpăta discernământ și vor alege singuri pentru ei ceea ce e curat și frumos!

Cu prețuire,

Toni Berbece