Skip to main content

Fericirea este gratis…

Unii cred că fericirea costă milioane de euro și încep să clădească afaceri, dar ajung obosiți, depresivi, plini de griji și de fapt în vârful munților de bani ar dori o casă mică, liniștită, retrasă, undeva departe de toate grijile, cu o familie fericită lângă ei, pe care de cele mai mult ori o sacrifica pentru bani. Fericirea nu e în bani, ci în Cel care o poate da și când buzunarele sunt goale și când acestea sunt pline. Fericirea nu ține de posesiuni, ci de o relație, de relția cu cel care poate să te facă să te simți minunat chiar când “leii” rag în jurul tău.

Unii cred că fericirea stă în plăceri, de aceea aleargă la alcool, tutun, droguri, sex și alte surse de plăcere scăpată de sub control. Dar în mijlocul plăcerilor fără număr constată că sunt goi, chiar de li s-ar turna plăceri carnale pe gât cu pâlnia, și chiar de le-ar fi conectați toți senzorii plăcerii la o priză din care să curgă doar plăceri, tot goi ar fi. De ce? Pentru că sufletul e făcut să se sature doar de Dumnezeu, iar unde nu e Dumnezeu e un mare gol. Trupului îi sunt îngăduite plăceri luate cu măsură în cadru permis, dar sufletul are o singură desfătare – Dumnezeu și neprihănirea Lui.

Unii cred că fericirea este în faimă, de aceea construiesc un nume. Dar când milioane de oameni ajung să li se închine, constată că ei înșiși au nevoie să se închine cuiva. Pentru că fericirea este să te închini singurului care merită lauda oamenilor, adică lui Dumnezeu. Omul care se închină la om, aceasta este cea mai mare deșertăciune. Fericirea nu e în faimă, ci în a direcționa toată gloria către El. Când primești ca Irod lauda oamenilor, te mănâncă vierimii mândriei și ajungi să fii chinuit deși primești laude. La ce-ți folosesc laudele oamenilor când ca Michael Jackson adormi doar cu cocteilul de somnifere, pentru că nu te lasă cugetul de păcate și mândrie să mai adormi liniștit?

Citiți aceste versete scrise de David, Regele care a avut munți de bogății, plăceri carnale fără număr, multe femeie și o faimă mare printre popare. Dar cu toate acestea ajunge să zică: “Numai tu Doamne îmi dai liniște deplină în locuința mea (Ps. 4:7-8)!”

Fericirea este gratis, pentru ea a platit deja Hristos!

Cu prețuire,

Toni Berbece

Știai că a te supăra e păcat

Adesea considerăm că a te supăra e ceva minor, că nu e nici vorbă de păcat, că a fi o fire mai supărăcioasă e Ok. Dar oare ce izvorăște din supărare?

Cain l-a omorât pe Abel de la o supărare. Cain a fost supărat că Dumnezeu a primit jertfa curată a lui Abel, iar lui i-a zis să mai încerce. De la o simplă supărare mintea i s-a întunecat, a ajuns la furie, iar de acolo a fost doar un pas să pună mâna pe ceva să-i dea fratelui său în cap.

Am văzut familii distruse de la supărare, divorțul este adesea un efect al supărărilor, care s-au transformat în neiertare și ură. Am văzut Biserici dezbinate de duhul de supărare. Frați în credință care au ajuns să se certe, să bârfească, să denigreze de la niște supărări. Oare nu-i supărarea un păcat dacă Biblia ne zice că ea duce numai la rău și că niciodată la bine (Ps. 37:8)? Atunci de ce ești o fire supărăcioasă?

Alungă supărarea și nu te lăsa iar și iar biruit de ea. Biblia ne zice despre doi slujitori ai lui Ahașveroș, Bigtan și Tereș, care “s-au lăsat biruiți de supărare” și care au vrut să-l asasineze pe împărat. De câte ori ai fost biruit de supărare și ai făcut rău aproapelui tău? Conștientizează că supărarea e un mare păcat și că poți să-ți distrugi chiar propria viață prin el. Dacă ai un duh supărăcios, roagă-te și cere-i Domnului o inimă plină de dragoste, de pace și de răbdare care să acopere greșeala aproapelui, să nu se lipească amărăciunea de tine pentru a nu face niciun rău.

Cu prețuire,

Toni Berbece

Am biruit…

Am biruit zgârcenia prin dărnicie, când am simțit că mă leagă iubirea de bani, am dat ce-am strâns cu o “foame teribilă” de a distruge acest demon care face prăpăd în lume. Nu e foame pentru că pământul nu ne dă hrana, ci pentru că unii au 100 de pâini, iar alții niciuna. Unii aruncă hrana, care li se strică în frigidere, dar nu le trece prin cap că ce li se strică lor este ceea ce de fapt trebuiau să dăruiască înainte de a stoca în frigidere…

Am biruit lenea și trândăvia prin implicare în tot ce viața mi-a dat să fac și e bun. Cred că nu mi-a scăpat nicio ocazie de a face binele, astfel nu s-a mai lipit de mine plictiseala care este mama poftelor stricate, din plictiseală apar patimile, poftele neastâmpărate care aduc păcate grele.

Am biruit demonii de ură, de invidie, de ceartă, de răutate cu Numele lui Isus. Singurul ciocan cu care zdrobesc forța rea a Diavolului este Sângele lui Isus. Mulți se vaită că sunt biruiți, mulți nu pot dormi de mustrările de conștiință provocate de multele căderi, dar nici nu folosesc forța Numelui Său de a se împotrivi răului. Ai folosit împotriva slăbiciunilor tale forța Numelui lui Hristos?

Dacă nu, fă-o! Vei descoperi cea mai mare forță din Univers și singura care vine de hac firii umane și demonicului. Pune și azi Numele lui Hristos peste tine!

Cu prețuire,

Toni Berbece