Jefuiți bătrânii de medicamente și de hrana cuvenită, în timp ce prin birourile voastre trec șpăgi de 1,5 milioane de euro. Iar pe la bătrâni trec prin buzunare vreo 300€, bani care sunt o povară, căci chinul lor este acela de a nu ști pe ce să-i dea mai repede, pe utilități (dublate de voi), pe medicamente tot mai scumpe sau pe hrana necesară, tot mai scumpă și ea (mai scumpă decât în Elveția după ultimul sondaj). Oare câți bătrâni mor subnutriți și bolnavi de boli banale (aceste morți cine le numără)? Vă tot bateți pe pensiile acelea speciale, când de fapt sunt praf in ochi, o perdea de fum în presă, măcar dați-le și pensionarilor noștri, părinților noștri cât să trăiască, căci în Bible e un blestem pentru cei ce nu au grijă de părinți, iar noi ne încadrăm acolo.
Jefuiți copiii acestui neam prin faptul că nu oferiți locuri de muncă (ușor de distribuit spre zonele sărace) și nici salarii decente în țara asta, în mediul rural unii copii nu se spală nici măcar o dată pe săptămână, sunt malnutriți (unii copii arată în 2025 de parcă sunt “pigmei” din țările africane, subdezvoltați, copiii de 15 ani arată de parcă ar avea 10, lucru observat în cam toate campaniile mele umanitare de prin țară). Cunosc personal o familie căreia i-a murit al patrulea copil de frig, n-au avut lemne câteva nopți, iar cel mic de câteva zile a murit de pneumonie. Când i-am vizitat din nou (asta după ce am aflat de deces), aveau curtea plină de lemne, dar tatăl era plecat în Germania la lucru.
Întrebarea care mă doare este: “De ce acel tată harnic n-a avut unde în țara asta să câștige bani de lemne pentru copiii lui?” Vorba lui Mircea Vulcănescu: “Ce blestem poartă și păcatele cui le duce acest neam ospitalier?” Din păcate le purtăm și pe alea noastră, dar și pe alea hapsânilor, care nu se mai satură să fure banii țării cu portbagajele, care nu se mai satură de din lăfăială din banii săracilor români.
Citiți ce a declarat Neemia despre vremea când poporul său suferea de foamea din cauza reconstrucției de după robie:
“Din ziua când m-a pus împăratul dregător peste ei în ţara lui Iuda, de la al douăzecilea an până la al treizeci şi doilea* an al împăratului Artaxerxe, timp de doisprezece ani, nici eu, nici fraţii mei n-am trăit din veniturile cuvenite dregătorului. Înainte de mine, cei dintâi dregători împovărau poporul şi luau de la el pâine şi vin, afară de cei patruzeci de sicli de argint; chiar şi slujitorii lor apăsau poporul. Eu n-am făcut aşa din frică de Dumnezeu (Neemia 4:14-15).”
Mai ridică Doamne un Neemia peste România, și mai trimite-i în locul celor sărmani pe cei care s-au îngrășat din suferința românilor!
Cu prețuire pentru poporul român,
Toni Berbece
P.S. În poza de mai jos mă rugam cu o fetiță pentru fratii ei care urmau sa plece la munca, dar nu aveau încălțăminte, pare-mi-se că plecau “in afara”, că la noi nu-i de lucru pe bani suficienți, dar lasă că importam asiatici pe bani puțini (tot din lăcomie ne distrugem țara). Doamne ferește-ne de noi!