Author: toniberbece

Un rege i-a chemat pe toți tinerii din țara lui si le-a dat poruncă să își alunge tații de acasă. După ce s-a asigurat că porunca este executată, i-a chemat din nou și le-a poruncit să îi facă un frâu din nisip (frâu de strunit calul). Unul dintre tineri nu si-a alungat tatăl, ci l-a ținut si l-a îngrijit bine într-un loc ascuns. Pentru că nimeni nu știa cum se face un frâu din nisip, acest tânăr s-a dus si si-a întrebat tatăl cum se face. Iar tatăl i-a dat sfatul de a se duce la împărat să-l roage să-i arate frâul din nisip după care dorește un exemplar. Când tânărul s-a dus la împărat acesta si-a dat seama că nu si-a alungat tatăl. I-a chemat pe toți tinerii din regat si le-a dat ca exemplu pe tânărul care nu si-a alungat înțelepciunea de acasă, care nu a ascultat o porunca împotriva inimii sale.

Vin vremuri în care se dau legi împotriva înțelepciunii, iubirii si credinței. Ce vom face? Vom alunga toate acestea de acasa doar de dragul de a avea liniște pentru o foarte scurtă vreme, iar mai apoi “nebunie” si dincolo chinul Iadului? Vă spun, fără ele nu vom avea liniște si pace. Precum tânărul din poveste, țineți cu toată ființa de ceea ce știți că este drept si moral, nu vă vindeți principiile doar pentru că sunteți amenințati, intimidați si chiar jefuiți. Luptați, căci este rândul nostru să luptam pentru libertate si dreptate, pentru credință si familie, pentru copii si puritatea lor. Nu cedați, căci decât să vă mâncați o pâine cu râset acum, dar robi, mai bine cu plânset acum, dar liberi mai târziu.

Vă las cu vorbele lui Hristos: “Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiați! Ferice de cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul! Ferice de cei flămânzi și însetați după neprihănire, căci ei vor fi săturați (Matei 5:3-11)!”

Cu prețuire pentru adevăr,
Toni Berbece

“De ce staţi şi vă uitaţi spre cer (Fapte 1:11)?” I-a întrebat îngerii pe ucenicii care priveau spre cer după înălțarea lui Hristos. Acelasi lucru suntem întrebați si noi astăzi: De ce stam degeaba și ne uitam spre cer, așteptând sa fim luați si noi, când avem atât de multă treaba? De ce ne-am pus armele luminii in cuiele Bisericilor noastre bine ferecate, când afara mor tineri incendiați din cauza jocurilor de noroc (mi-au șters ieri articolul despre acest pericol). De ce stam degeaba si ne uitam la Cer, ca si când ni s-ar fi terminat treaba, când in România sunt omorâți 400 de copii nevinovați pe zi, din cauza curviei si preacurviei, a lăcomiei si confortului, sarcinile nedorite fiind eliminate ca si când ar fi niște negi.

De ce stam degeaba ca si când ne-am terminat treaba, când cu fondurile unor tari străine sunt sponsorizate lucrăturile diavolului din România, care vor să momeasca cu bani “securiști ai stricăciunii” care sa vâneze “încălcarea” drepturilor unora de a ne spurca grădinițele, școlile, liceele, guvernele, Bisericile si întreaga societate. Au libertatea de a face ce vor cu trupurile lor, însă sa lase trupurile copiilor noștri in pace. Oare stăm cu mâinile în sân în timp ce ei luptă sa fure inocenta copiilor noștri, transformându-i în destrăbălați fără scrupule si rușine? De ce stam, când suntem înghițiți de necurăție din toate părțile?

De ce stăm închiși în fortărețele noastre unde credem că nu vom fi atinși de atacurile lor? Vor intra curând după noi, dacă noi nu ieșim la ei cu Evanghelia Păcii si a Curăției. Ne vor transforma Slujbele în Cuvântări moarte, fricoase si aprobatoare pentru necurăția lor, dacă noi nu le transformam mințile în locuri ale neprihănirii. Biserica n-a fost lăsată in defensiva de către Hristos Cel înălțat, ci în cea mai mare ofensiva a istoriei, o ofensiva care să calce orice diavol pe cap, Biserica e făcută să simtă sub călcâie trosnet de “țeasta demonica” și nu să scrâșnească din dinți a pagubă. Nu mai sta Biserică, căci ai o singura variantă, cucerește ca să nu fi cucerită!

Hristos s-a înălțat!
Cu prețuire,
Toni Berbece

S-a găsit leacul pentru ceva mai periculos decât cancerul, este pofta rea. Pofta de fapt îmbolnăvește si este adesea sursa bolii. Când poftesti nevasta altuia, casa altuia, mașina altuia, acea poftă îți va măcina oasele, măruntaiele, mintea, sufletul si tot ce ești. Te va arunca in nemulțumire, îți vei distruge familia, bucuria si pacea. Te vei vedea sărac, deși ești bogat, te vei vedea neîmplinit, deși ești împlinit si vei face planuri diavolești de a-i distruge pe cei ce au ceea ce tu nu ai. Intr-o societate fără Dumnezeu cea mai mare problemă este pofta rea ca in Iacov 1:7.

De exemplu lui Avraam i-a fost frică să spună ca soția lui este soția lui, pentru a nu fi omorât si pentru a nu i se lua femeia, pentru că oamenii erau capabili de așa ceva si sunt capabili și azi (Genesa 20:1-2). Asta am devenit fără Dumnezeu. Oameni care nu tin cont ca o femeie frumoasa are 2-3 copii si un soț iubitor, ci întind curse acelei femei, poate slabe, o cuceresc si condamna la moarte soțul si chiar copiii. Situația poate fi si invers. Deci, pofta nestăpânită este cel mai mare dușman al omului.

Așadar, s-a găsit leacul pentru pofta rea si nu este acela de a te lăsa condus de ea in toate mizeriile si cotloanele păcatului, cum zic mulți psihologi si societatea azi, ci de a o topi prin sângele lui Hristos. Jertfa lui Hristos îți arde pofta rea si te curățește de ea imediat. Dar vrei tu acest lucru? Căci iată ce zice Scriptura să omorâm: “De aceea, omorâţi mădularele voastre care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia, care este o închinare la idoli (Coloseni 3:5).” Dacă ne-am ucide poftele nu ne-am mai ucide între noi. Iar in alt loc spune: Cei ce sunt ai lui Hristos Isus şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei. (Galateni 5:24).” Ti-ai răstignit poftele sau te-au răstignit ele pe tine? Fa o rugăciune chiar acum si cere-I lui Hristos sa îți topească toată pofta rea. Vei simți pace si o bucurie imensă.

Cu prețuire,
Toni Berbece