Category: Fără categorie

Nu-L vindem pe Hristos pentru o identitate ambiguă în care copiii noștri nu știu ce s-au născut si nu-si cunosc rostul pe pământ. Nu-L dăm pe Hristos, care ne aduce echilibru si pace, pe “o religie” care ne aruncă copiii într-un abis al “destrăbălării sexuale”. Copiii noștri nu au nevoie de “îndoctrinare sexuală”, școlile nu sunt pentru prozelitism destrăbălat, cum de s-a ajuns ca din școlile unde preoții predau materii si morală, la scoli în care oameni dubioși si fără principii să ne “educe” copiii? Ne vedem pe 7 Octombrie să ne apărăm copiii de valul “progresist”, care de fapt duce spre distrugere fizica si spirituală.

Nu-L vindem pe Hristos pentru bani, nu vrem banii unor guverne care mai apoi să ne dicteze să abandonam principiul familiei si al credinței creștine. Vrem unitate europeană, dar nu contra valorilor moral creștine, vrem unitate europeană, dar nu contra identității naționale care e bazată pe Scriptură. Vrem o Românie binecuvântata, cu resurse îmbelșugate, care să își iubească mai mult credința, familia si patria decât banii. Așa cum a spus si Hristos, nu poți sluji si Mamonei (iubirii de bani si lăcomiei) si principiilor lui Hristos in același timp. Ne rugam si postim ca România sa nu-si vândă identitatea pe bani. Ne vedem pe 7 Octombrie sa mijlocim ca România sa rămână o tara creștina, nu lepădată de Hristos si principiile Scripturii.

Nu-L vindem pe Hristos pentru un aparent confort pe pământ, străbunii noștri construiau Biserici si înainte si după razboaiele pe care le purtau, in schimb ce facem noi azi? Oare am uitat că la revoluție părinții noștri au strigat: “Dumnezeu este cu noi!” Oare am uitat ca popor ca in fata gloanțelor Securității părinții noștri ziceau “Tatăl nostru” cu piepturile goale? Sa nu ne dezicem de Dumnezeu acum, in ceasul al 12-lea al omenirii căci crunta ne va fi soarta. Sa nu uitam ca in imnul României avem versul: “Preoți cu crucea in frunte!” Nu cu semnul fiarei, care este lepădarea de Hristos pentru un loc aparent “mai bun” pe pământ. Si nu uitați rugăciunea lui Hristos: “Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine şi Eu, în Tine, ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis” (Ioan 17:21). Te aștept pe 7 Octombrie in Piața Victoriei de la ora 16:00. Este vremea cercetării poporului Român, oare vom profita de moment?

Cu prețuire,
Toni Berbece

Un profesor din România vindea droguri elevilor cu 70 de lei gramul, asta am aflat la știri ieri. E total pe dos față de ce ar trebui să fie. Nu ne mai miră că azi o parte dintre profesori pot fi ușor de corupt si de pus să predea stricăciuni imorale elevilor, unii o fac deja fără a fi amenințati cu demisia sau alte repercusiuni. Pe dos este un profesor care pune în pericol viețile copiilor moral sau fizic, pe dos e un guvern care face același lucru cu copiii, mă rog să se ridice și aici un tribunal omenesc care sa judece drastic coruperea morală a copiilor noștri, deși știu ca foarte curând Însuși Dumnezeu o va face.

Tot azi citeam că niște judecători omenești ar obliga statul român să aprobe o formă de încuviințare “a familiei” pe dos. Adică mii de ani cu toții am fost de acord, indiferent ca am fost familiști sau nu, că familia este una singura, cea care eventual poate procrea (dacă nu-s probleme medicale sau de alta natura) și crește copii în cadrul lăsat de Dumnezeu, iar de puțin timp unii doresc (nu mulți ce-i drept) ca orice instituție, inclusiv Biserica, să aprobe si să binecuvânteze ceea ce Dumnezeu prin Cuvântul Său nu ne permite. Tot “pe dos” este si decizia aceasta, pe dos si prin dos se fac toate nelegiuirile, prin dosul societății trec pe repede înainte aceste lucruri care strică orice echilibru si mai mult de atât ne pun în pericol față de Marele Judecător. Fiecare e liber sa aleagă ce dorește, dar fără a leza libertatea de conștiința a aproapelui, ceea ce se dorește si se încearcă iar in unele tari chiar au reușit.

Dar noi știm că toată această lume pe dos nu face altceva decât să grăbească finalul ei, care va fi mult mai tragic decât distrugerea prin potop. Vom trăi si vom vedea, iar unii dintre noi chiar vom prinde zilele sfârșitului dacă ritmul distrugerii familiei, credinței si a oricărui simt moral continuă așa. Mă rog să te ții tare de Hristos pentru că deja trădarea, vânzarea si lepădarea de El au început.
Ne vedem pe 7 Octombrie in Piața Victoriei sa mijlocim pentru aceasta națiune!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Tânjim după clipe minunate cu soția sau soțul, dar din pacăte pentru unii după ce este prea târziu, după ce am irosit o tinerețe de iubire si de romantism. Am fost la o doamnă la spital, care din păcate are cancer si îmi spunea că soțul ei a venit plângând la spital să-i ceară iertare pentru toate clipele în care a tratat-o rece și cu indiferență. Ieri in parcul Herăstrău am văzut o scena mult prea dureroasă, un tânăr stătea lângă iubita lui vizibil afectată de cancer, ea era palidă spre vinețiu, tot părul îi căzuse, era foarte slabă si privea in gol luciul apei pe treptele care duceau direct in lac. Amândoi stăteau tăcuți. A fost cea mai dură lecție pentru mine, anume că iubirea se trăiește maxim acum, mâine poate e prea târziu. Mă rog pentru ei, sa învingă cancerul, mă rog pentru tine să profiți la maxim de viață atât cât ți se dă.

Tânjim după avere, uitând că cea mai mare avere sunt brațele soțului sau ale soției, că banii nu te pot încălzi noaptea în pat, când ai nevoie de o îmbrățișare. Ca soție nu-ți poți băga picioarele în teancuri de bani, dar le poți băga sub trupul cald al soțului tău, care îți da cu bucurie din caldura si iubirea sa (în unele cupluri e si invers). Banii nu vorbesc, dar si câteva fraze schimbate cu cel drag îți liniștesc sufletul. Banii nu te sărută, nu te țin de mână, nu te sună, deci caută bogăția iubirii înainte de orice altă bogăție.

Dacă ai toate acestea ești “miliardar”, pentru că unii au miliarde, dar nu au luxul tău, pentru că așa cum spune Biblia, iubirea care nu poate fi stinsă de apele cele mari și care e mai tare decât moartea nu se cumpără. O femeie ușuratică poți cumpăra oricând, dar o soție iubitoare si credincioasă niciodată. În fața morții, când ea va veni ca după orice om, n-as vrea să mă cuprindă remușcarea, ci recunoștința că am iubit nebunește cea mai frumoasă ființă de pe pământ.

Cu prețuire,
Toni Berbece