Azi lipsește simplitatea oamenilor în închinare, pe unii nu-i poți împăca nici dacă le dai scaune confortabile, cafea la intrare, muzică de tot felul (de la lăutarie cu acordeoane până la “worship” cu tobe și electrice). Le cânți simplu, imnuri vechi de zeci de ani si tot tăcuți sunt mulți pentru ca le lipsește închinarea de acasă, nu mai duduie pereții caselor noastre de imnuri fierbinți de laudă către Hristos. Parcă nu-i mai mișcă nimic. Le predici cu termeni în greacă și ebraică, le predici cu anecdote și fabule, le predici în fel și chip și tot cu ochii pe pereți și cu gândul la seriale sunt mulți care sunt străini de Scripturi. Predicile nu mai au ecou în inimile unora pentru ca de fapt n-au disciplina citirii Bibliei. Apa rece a Scripturii irită inimile uscate și fierbinți după lume ale unora.
Azi lipsește din Biserici simplitatea genunchilor plecați pe o podea rece și dură. Le punem mochetă scumpă și unii tot dau ochii peste cap când îi chemăm să îngenuncheze, asta pentru că nu au acasă o disciplină a luptei în rugăciune. Pentru Isus Hristos a coborât un înger să-I dea putere sa se roage, a avut nevoie de putere supraomenească ca să mijlocească, cunoaștem noi rugăciunea aceasta (Luca 22:43)? Pentru unii Biserica a devenit un spectacol pentru care plătesc și îl comentează ca pe un show, când de fapt fiecare slujbă este o bătălie între viață și moarte pentru multe suflete. Disciplina rugăciunii de acasă se vede și în Biserică.
Azi lipsește din Biserici focul Duhului Sfânt pentru că mulți cred că pentru a zidi o Biserică ai nevoie de o sală bună, de o echipă profesionistă de “worship”, de câțiva membri și ceva sponsori. Însă acestea sunt doar factorul uman, ca pământul din care Adam a fost făcut, dar dacă nu ai Duhul Sfânt peste Biserică totul e degeaba. Ce-ar fi omul fără duh de viață în el? O bucată de carne putrezită. Ce e Biserica fără Duhul Sfânt? Aceeași putreziciune de băgat la 2 metri sub pământ. Azi e nevoie de focul Cincizecimii peste Biserici la fel ca acum 2000 de ani. Cine susține altceva nu-i în Hristos!
Cu prețuire,
Toni Berbece