Nu știu dacă înțelegeți ceea ce se întâmplă global în momentul de față, cum încă de la început de an anumite regiuni sunt eliberate de sub opresare. Venezuela este în curs de eliberare de o robie de un sfert de secol, iar Iranul este o altă mare națiunie (80 de milioane de locuitori), care se trezește și își ia destinul în propriile mâini. Iranienii s-au săturat de un regim religios care i-a subjugat 50 de ani. Gândiți-vă că strigătele de durere și de ajutor se înalță către Cer de zeci de ani din aceste pământuri ale robiei. E mai mult decât o luptă pentru o eliberare fizică, este o luptă pentru eliberare de sub o forță demonică opresivă. Oriunde există dictatură, opresare, control, Biserica prigonită, totul condus de sisteme corupte și o națiune ținută sub sărăcie și granițe închise este ceva demonic în spate, iar Iranul se ridică. Continuăm și mijlocirea pentru România, bineînțeles, însă frații noștri din Iran au mare nevoie de noi.

Trăim vremuri istorice în care vedem națiuni care sunt eliberate pentru ca Biserica lui Hristos să se poată dezvolta și pregăti pentru vremurile finale. Am auzit multe mărturii din Iran despre Biserica lui Hristos din “Subteran”, iar milioane de iranieni au îmbrățișat creștinismul în urma unor revelații personale, mulți care au zis că L-au visat pe Hristos. Sub ajutorul oferit de Presedintele Donald Trump, care a incurajat revoluționarii și a pus presiuni pe dictatura Iraniană ca să nu ucidă civili, vedem cum regimul este schimbat cu pași siguri. Ne rugăm să fie cu adevărat o eliberare.

Așadar, rugați-vă pentru Iran, Dumnezeu să elibereze națiunea de dictatura religioasă și să aibă loc o mare trezire spirituală, iar Biserica lui Hristos din această țară să cunoască o trezire. Marea Persie de altă dată, țara magilor, care L-au vizitat pe Hristos să devină o națiune a unei Biserici libere, precum magii, iranienii să vină la Lumina lui Hristos, iar Steaua lui să strălucească și peste ei. Mijlocitori, haideți la posturile de rugăciune și să susținem războiul spiritual de deasupra Iranului (Persiei). Nu uitați că Profetul Daniel acum 2600 de ani a vorbit despre războiul spiritual de deasupra Iranului de azi, spunând că Arhanghelul Mihail a luptat cu Căpetenia Demonică a Persiei pentru a aduce un mesaj de eliberare (Daniel 10:13). Azi, Arhanghelul Mihail și îngerii lui, susținuți de rugăciunile noastre să învingă din nou Căpetenia Demonică a Persiei, iar poporul Persan să fie eliberat. Înțelegeți vă rog războiul spiritual și rugați-vă!

Cu prețuire pentru vitejii lui Hristos,
Toni Berbece

Craciunul nu este despre Moș Crăciun [un surogat parșiv și mort pentru un Hristos Viu și Salvator], ci despre Dumnezeul care a părăsit Cerul pentru noi, pentru că ne-a iubit atât de mult încât a dorit să împartă Cerul cu noi decât să fie lipsit de prezența noastră. Nu a putut rămâne în belșugul Cerului fără noi, de aceea a coborât și a oferit lumii cea mai simplă metodă de a ajunge acolo, trebuie doar să crezi în Jertfa Sa, apoi prin credință vine și căința și iertarea și puterea de a nu mai păcătui. Cu alte cuvinte NE-A DAT TOTUL GRATIS, DOAR SĂ VENIM DUPĂ EL!

Crăciunul nu este despre porc și mese bogate, pline de alcool și îmbuibare. Crăciunul este despre o hrană duhovnicească care ne satură și în același timp ne tratează de foamea după păcat și nelegiuire. Cine mănâncă hrana Sa duhovnicească nu mai simte nevoia să mănânce de la masa diavolului. Hristos a venit să nimicească mesele Diavolului, așa cum a dărâmat în Templu mesele unor preoți care au uitat să mai anunțe poporul ca nu e totul despre bani și mâncat, pomeni și îmbuibări, ci despre Jertfa care te spală de păcat și îți dă puterea să nu mai faci!

Crăciunul nu este despre goana după cadouri scumpe pentru copii și familie, ci Crăciunul este mai degrabă despre a îngenunchia cu întreaga familie pentru a vă apropia cu toții de Mielul născut ca să moară pentru păcatele omenirii. Degeaba primesc copiii cele mai scumpe cadouri ca mai apoi să ajungă sclavi ai Satanei prin vicii și păcate despre care nu le-a spus nimeni că Hristos le poate alunga. Degeaba umplem săli de spectacol unde se cântă colinde, ca mai apoi să alergăm la aceleași curvii, beții și idolatrii, la aceleași festivaluri drăcești tot anul. Ascultam un colind care la refren spunea” “Vino Iisuse în inima mea!” Păi Isus nu poate fi înghesuit într-un coș cadou de Crăciun, lângă o sticlă de whisky și un cartuș de țigări, nici lângă un cadou pentru concubina sau amanta. Hristos e Rege, ori Îl lași să domnească, ori n-are nevoie de “ieslea ta săracă” pentru El dar bogată pentru Diavolul. Pentru Hristos ori tot ori nimic!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Când erai în lume mergeai în club, la vreo nuntă sau vreo petrecere unde puteai sta în muzică asurzitoare, stăteai în picioare 7 ore, dansai până dimineața, nu te deranja nici fumul de țigară, nici că țipa vreunul beat lângă tine sau te îmbrâncea vreo doamnă “amețită”. Dar de de când ai venit la Hristos deodată capeți o sensibilitate debordantă, pentru Diavolul îndurai oricât, pentru Hristos toleranță zero. Vreau să înțelegeți că pocăință nu e încă intrarea în Rai și nici transformarea ta într-un dumnezeu de neatins. Nu, ci pocăința este un proces în care ești însoțit de oameni imperfecți, de gălăgie, de muzică cam tare uneori, de stiluri de închinare diferite, de la populară și lăutăria părinților noștri până la worshipul modern al tinerilor rupți din vicii și festivaluri demonice. Stilul de închinare n-a trimis pe nimeni în Iad niciodată, ci inima rea.

Când erai în lume ai suferit răutatea oamenilor, ai suferit poate chiar bătăi, jigniri, înjurături, uneori poate că ai închis ochii la faptul că soțul sau soția te-a înșelat. Dar de ce când vii la Hristos capeți o sensibilitate de nu mai suporți nici o vorbă mai apăsată, darămite vreo jignire. Biblia nu ne spune că în Biserică vom găsi oameni perfecți, ci oameni pe care să îi iertăm, de care să nu ne văităm zi de zi, oameni cărora să le ignorăm vorbele rele, căci și noi am mai vorbit uneori de rău, păcătuind astfel. Dacă nu ai sesizat, Biblia ne spune că dragostea este nevoită să “acoperă totul”, si ca nu împroașcă pe internet totul, de fapt Biblia interzice vehement denigrarea fraților, chiar dacă uneori “ar merita”, defaimatorii ajung în Iad.

Așadar, dacă în lume “ai rupt mesele” și ai tolerat decibeli care îți zguduiau timpanele, nu veni cu așteptarea ca în Biserică să fie liniște de mormânt, căci Biserica uneori este Jalea lui Ieremia, alteori cântecele de veselie ale lui David, alteori doinele de dragoste ale lui Solomon sau alteori zumzetul rugăciunilor fierbinți din camera de sus de la Cinzecime. Uneori îți predică Pavel cel lung la vorbă, alteori Petru cel aspru, alteori Ioan cel blând. Deci, să nu te aștepți ca Biserica să fie locul acela liniștit ca la bibliotecă, căci nu va fi așa, ci e un loc al părtășiei frățești, al ospățului, da, al băutului de cafea și ceai și al vorbei lungi, al râsului și al plânsului. Biserica nu e o clădire cu programe stricte, ci e un loc de rugăciune, de părtășie frățească, de învățătură și de Frângerea Pâinii. Toate acestea înseamnă mișcare, gălăgie, diferențe, forfotă, sunet uneori “deranjant” și da, viață din Hristos. Pavel nu a cerut Bisericii gălăgioase și imperfecte din Corint să își închidă porțile, ci doar să facă lucrurile în dragoste și înțelegere unii față de alții. Când te irită imperfecțiunea Bisericii, ai grijă să nu îți fie dor de gălăgia lumii.

Cu prețuire pentru o Biserică imperfectă,
Toni Berbece