Author: toniberbece

Azi dimineață ne-am trezit speriați de apelul unor foarte buni prieteni care locuiesc în apartamentul în care și noi am locuit 2 ani, ne-au anunțat că în fața blocului lor au explodat câteva apartamente. Bubuitura a fost atât de mare încât blocul de peste bulevard s-a mișcat zdravăn, căzând obiecte de pe masă tocmai de la etajul 8. A fost fix ca un cutremur destul de puternic de câteva secunde. În cel mai scurt timp locuitorii din blocurile dimprejur au ieșit afară speriați. După acest apel soția și-a adus aminte că un verișor de-al ei locuiește în blocul cel mai apropiat de cel cu explozia, la etajul 4. L-a sunat, era afară foarte speriat împreună cu copilul, ne-a anunțat că pompierii deja evacuau elevii din Liceul Dimitrie Bolintineanu (unde eu și soția am făcut liceul).

În concluzie, pentru o explozie destul de mare a câteva apartamente un întreg cartier a fost scos din case, e forfotă mare, oamenii sunt speriați, am văzut mame cu bebeluși în brațe, e frig, sperăm să nu fie victime, ne îngrijorează starea celor din apartamente, ne rugăm pentru ei, ne rugăm să fie bine, așteptăm în rugăciune răspunsuri. Totuși, cine mai vrea război cu orice altă țară? Când explozia a doar câteva apartamente a creat atât de multă frică, durere sau chiar victime. Cine mai vrea să bage bățul prin gard și să declare război când de fapt trebuie făcute eforturi pentru pace. România e una dintre cele mai apropiate țări de război, dar din anumite cauze (pe care le cunoaștem și noi), Trump și Putin se vor întâlni în Ungaria pentru noi negocieri de pace. Din păcate nu în București, deși s-ar fi putut, însă noi ne-am pierdut credibilitatea din cauza rușinii recente în care am fost pe buzele tuturor ca cei care am acționat ca o țară cu o “democrație” hibrid.

Zilele trecute mă uitam la un clip din Ucraina cu o Biserică care Îl lăuda pe Hristos în stradă, după ce orașul lor a fost bombardat, acolo erau sute de case și apartamente spulberate, între cei care lăudau pe Mântuitor în stradă erau oameni răniți, proaspăt bandajați, dar toți vădit afectați. Așadar, haideți să nu mai bagatelizăm războiul, haideți să nu-l dorim, să nu-l căutăm, să nu ne aruncăm în el ca și când ar fi o joacă, că la primele bombe și apartamente spulberate ne trece la toți “cheful” de încordare pentru război. E de preferat pace și ne rugăm pentru ea. Duhul Sfant încă strigă prin profeți: “Mijlociți, mijlociți pentru România, căci se aud arme de război, se cere sânge, sângele copiilor voștri, dar dacă voi strigați, Dumnezeu se poate îndura de voi, strigați, căiți-vă, căutați sfințirea și pacea!” De va veni războiul, ne rugăm pentru viețile noastre, ne rugăm ca țara noastră să nu fie folosită ca și carne de tun, să fie demnă și să nu se lase aruncată în luptă ca și când viețile noastre, ale românilor, n-ar avea valoare. Nu, nu suntem sclavii Europei, poate apărătorii ei sau ai creștinismului din ea, da, dar niciodată carnea de tun a nimănui. Ne rugăm pentru protecție!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Ea este sfătuitorul meu cel mai de preț, Dumnezeu a pus atât de multă înțelepciune și discernământ în ea cat într-o armată de sfetnici și consilieri. Cuvântul ei are mare greutate înaintea mea pentru ca izvorul ei de înțelepciune este din Hristos. Mă sfătuiește atât de bine, în dragoste și supunere, nu în impunere și autoritate, ci în respect și iubire. Dumnezeu a pus prin Duhul Sfant peste ea un dar de discernere care mă ajută enorm, ne slujim reciproc prin darurile primite, totul spre a fi de folos Bisericii și celor din jur.

Ea este tăria mea de la Dumnezeu, când mă unesc cu ea în rugăciune simt ca m-am unit cu o întreaga armată, împreună suntem de două ori mai puternici și gata de orice bătălie spirituală. Diavolul știe ce putere a așezat Dumnezeu în unitatea dintre bărbat și femeie de aceea caută să-i oprească cu orice preț din a se ruga, din 1552 din familii care practică rugăciune la comun în mod frecvent, una singură a divorțat, deci rata divorțului este spre 0 în familiile care se roagă. Dar aceste familii are rugăciunii nu înving doar divorțul, ci sunt extrem de productive prin iubire, aportul adus comunității și prin calitatea vieții pe care o trăiesc, pe aceste familii sprijinindu-se multe altele.

Ea este desfătarea mea. Când am o zi grea mă gândesc ca ajung acasă la ea, la bucuria mea, la cea a cărei prezență emană pace, liniște, iubire și respect. Cel mai mult îmi plac plimbările lungi alături de ea, dar fără telefoane. Doar noi doi și Dumnezeu. Familia trebuie să fie Edenul rămas pe pământ, ea este chipul lui Dumnezeu, adică plămădirea vieții în liniște și pace, ea trebuie să fie “proiectul” viabil al lui Dumnezeu pentru o lume a haosului și a morții. Dacă lumea formată din 8 miliarde nu trăiește în haos este pentru ca familia menține ordinea, respectul, iubirea și buna înțelegere. Familia este școala aceea în care oamenii mici învață să fie oameni mari.

Ce e familia pentru tine?

P.S. Am primit această poză în comentariile la o postare de la Marșul Apărătorilor Credinței, cineva ne-a surprins astfel, mereu conectați prin priviri, vorbe sau gânduri. Mereu împreună, căci suntem un singur trup unit tainic de Dumnezeu.

Cu prețuire,
Toni și Gabriela Berbece

Ceea ce a șocat toată audiența și ceea ce a spulberat toată ura întunericului a fost momentul în care Erika Kirk a declarat că îl iartă pe cel care l-au ucis cu o ură demonică pe soțul ei de doar 31 de ani. Cred ca nimeni nu se aștepta să spună acest lucru dupa doar 10 zile de la uciderea lui Charlie și totuși a făcut-o, cu multe lacrimi și durere, cu o inimă frântă, dar a făcut-o de dragul Mântuitorului ei Hristos și de dragul soțului ei, care ar fi făcut la fel dacă ar fi fost în aceeași situație, pentru că asta proclama, dragostea extremă a lui Hristos.

Dintre toate momentele serii acesta a fost cel mai puternic, când miliarde de oameni așteptau mesajul Erikăi, iar aceasta a demonstrat că puterea iertării este reală, iar dacă ea l-a iertat pe criminalul soțului ei (nu-i durere mai mare decât pierderea jumătății tale sau a unui copil), cine suntem noi să nu putem să ne iertăm între noi? Cred ca mesajul Erikăi a fost o palmă de trezire pentru toți cei care poartă ură față de frați, mai ales față de frații de credință. Cum să îți urăști apropiații când femeia aceasta l-a iertat pe criminalul soțului ei, care l-a executat pe acesta înaintea tuturor?

Am realizat ceva, Diavolul a crezut că-i va umili pe creștini înaintea Pământului întreg (chiar am primit mesaje de batjocură în care eram întrebat unde a fost Dumnezeu ca să-l apere pe Charles), însă iată cum a venit umilința totală a lui și a întunericului întreg. Ieri aproximativ 3,5 miliarde de oameni au auzit de Hristos, au văzut pace, iertare și iubire, peste 90 de țări au transmis în limbile lor toată slujba de peste 5 ore, astfel Evanghelia a ajuns unde nimeni n-ar fi visat vreodată.

Acestea sunt vorbele care îmi răsună în minte după mesajul Erikăi: “Dacă* zice cineva: „Eu iubesc pe Dumnezeu” şi urăşte pe fratele său este un mincinos, căci cine nu iubeşte pe fratele său pe care-l vede cum poate să iubească pe Dumnezeu, pe** care nu-L vede (1 Ioan 4:20)?” Tu pe cine nu poți iubi sau ierta?

Cu prețuire,
Toni Berbece