Category: Fără categorie

Există ceva foarte trist la creștinismul din România. Tineretul acesta din România, care este un extraordinar consumator de muzică, nu cunoaște un altfel de muzică pe placul lui (de la lăutărească până la pop-rock) decât acel laic, adică care în mare nu are nicio legătură cu Dumnezeu, Biblia și valorile creștine. Adică un tânăr din România dacă e scârbit de ce produce industria muzicală românească, în mare o muzică axată pe depravare sexuală și materialism, nu știe săracu’ ce altceva să asculte, nu are decât varianta aceasta laică. De ce? Pentru că Biserica care deține majoritate din România a rămas în urmă cu vreo 6-7 secole în materie de muzică. A rămas cramponată într-un stil muzical care nu atrage, care nu e relevant pentru societatea de azi. Și asta este o mare pierdere…

Martin Luther spunea că Evanghelia se folosește de artă pentru a-și transmite mesajul, iar arta dintâi folosită este muzica. Satana a reușit în România și în mare parte în zonele acestea unde a prins tradiția răsăriteană, să distrugă tot ce înseamnă muzică creștină relevantă. Adică o mamă dacă vrea să-i spună copilului ei să nu mai asculte un artist că promovează depravarea nu știe ce să-i recomande în schimb, pentru că nu cunoaște altceva. Și asta e grav…

Pentru cei care nu ați aflat, în România există foarte mulți artiști creștini, care cântă pe stiluri foarte relevante, dar cu mesaj creștin, inspirat din Scriptură, inspirat din Psalmi, inspirat din relația unui creștin cu Dumnezeu. Și dacă nu ați aflat, chiar nu e păcat să-i cânți lui Dumnezeu cu tobe, acustică, electrică, bas, pian și alte zeci de instrumente. De altfel Biblia este plină de dovezi că lui Dumnezeu îi place o închinare de genul și mai sunt dovadezi multe că în Cer se va cânta cu soiuri de instrumentele incredibil de minunate. Cerul cânta cu instrumente dragilor și nu doar corale fornăite, cântate pe nas.

Dragi creștini din România, a sosit vremea să smulgem muzica din mâna celor care o folosesc doar pentru a-și exprima poftele lor carnale, pentru a-și cânta averile, numele și dezamăgirile în dragoste. A sosit vremea ca să descoperiți și o muzică curată, dedicată lui Dumnezeu, plină de bucurie, relevantă pentru voi, ușor de înțeles, plăcută urechilor și inimii, înălțătoare pentru suflet.

Aș vrea să vă dau câteva nume de trupe și artiști pe care să-i căutați pe youtube: Cristocentric, Decean, BBSO, Profides, Tabăra 477, Not an Idol, Alin și Emima Timofte, Cristi și Ema Repede, iar pe restul vă rog să-i adăugați voi în comentuir la această postare.

Dragilor, mă rog de ani de zile ca românii să descopere muzica creștină și să realizeze că lui Dumnezeu îi este plăcut va noi să ne dedicăm muzica pe care o producem chiar și în acești ani atât de tehnologizați. Zic și eu ca Psalmistul: “Lăudați-L cu sunetul de trâmbiță, lăudați-L cu lăuta și harpa, Lăudați-L cu timpanele și cu jocuri, lăudați-L cântând cu instrumentele cu zece corzi și cu cavalul (Psalmul 150).”

Cu prețuire,

Toni Berbece

Văd creștini care o jignesc pe Doamna Viorica Dăncilă și-i aruncă cuvinte de ocară și chiar asociază versete Biblice în care prostia e comparată cu o femeie neînțeleaptă și gălăgioasă. Apoi văd creștini care-l batjocoresc pe Domnul Iohannis și din mut, robot și leneș nu-l scot. Dar noi n-am fost chemați ca și creștini să-i umilim sau să-i jignim public sau în privat, ci noi am fost chemați să ne rugăm pentru ei ca Dumnezeu să le schimbe mințile și inimile. Nu-i vom ajuta dacă vom lua cu frustrare în mâini armele urii și îi vom ataca cum fac majoritatea. Nu făcându-i proști sau incapabili, analfabeți sau mutălăi îi vom susține, ci rugându-ne pentru ei.

Văzându-le slăbiciunile suntem datori să mijlocim pentru ei. Unul dintre cei doi va ajunge președintele acestei țări, iar Biblia ne cheamă să ne rugăm pentru dregători și dregătorii pentru a putea trăi în pace. Pacea noastră depinde de rugăciunile pe care le facem pentru ei. E de datoria noastră să sancționăm corpuția și imoralitatea chiar din rândul celor care ne conduc, dar a o face într-o manieră jignitoare și disprețuitoare nu îi ajută cu nimic.

Pavel dorea să ajungă la Cezar nu pentru a-i arunca niște cuvinte de ocară și pentru a-l desființa cu corectitudinea lui morală, nu pentru a-l face prost, nebun sau spunându-i că e bun de nimic, ci pentru a-L ajuta să înțeleagă că are nevoie de Cristos pentru a fi o binecuvântare pentru oameni și pentru a câștiga la rândul său veșnicia.

Dacă va ieși Doamna Dăncilă nu e nevoie să părăsim țara cum anunțau unii pe Facebook, că nu fuga e soluția, ci lupta. Ne vom ruga pentru ceea ce ne va călăuzi Duhul că e nevoie. Dacă va ieși Domnul Iohannis, la fel, vom rămâne să luptăm din toate punctele de vedere pentru națiunea noastră, inclusiv pentru a-i schimba perspectiva morală în ceea ce privește protejarea familei de asaltul desfrâului, că tot suntem noi creștinii supărați pe declarațiile dumnealui.

Așadar, haideti să luptăm pentru conducătorii noștri cu armele luminii nu cu armele urii, ale disprețului și ale neînțelepciunii. Pavel a traversat mări și mii de km de munți și văi pentru a avea ocazia să-l binecuvinteze pe Cezar prin vestirea lui Cristos, noi putem ajunge la “cezarii” noștri pentru a-i binecuvânta mult mai ușoar.

Drag creștine, binecuvintează-ți și roagă-te pentru cănducătorii tăi, chiar dacă uneori îi vezi ca pe niște dușmani, am fost chemați să ne binecuvântăm chiar și dușmanii și să-i transformăm în oameni prietenoși, binecuvântați și la rândul lor o binecuvântare! De asemenea nu trebuie să ne urâm și dezbinăm între noi din cauza votului, am văzut ieri doi frați care s-au certat zdravăn pentru că aveau perspective diferite asupra votului. Nu-l lăsa pe cel rău să te facă să-ți urăști fratele, fiecare să voteze după cugetul său, iar Dumnezeu să-și facă voia cu țara aceasta. Transormă-ți frustrarea în rugăciune de mijlocire și vei câștiga mult mai mult!

Cu prețuire,

Toni Berbece

Nu te bucura când celui căruia știai că-i mergeau toate bine începe să cunoască strâmtorarea. Nu te bucura când cel care avea de toate începe să ducă lipsă, nu te bucura când cel care stârnea invidia multora începe să falimenteze. Bucuria aceea este una care te va face să-ți pierzi umanitatea și orice pic de compasiune.

Nu te bucura când cel care era cinstit și iubit de mulți din jurul lui e denigrat, nu te bucura când un om de nimic se ridică împotriva lui, nu te bucura când e vorbit de rău cel care e cunoscut ca neprihanit, pentru că astfel sufletul tău va fi părtaș denigrării, iar tatăl denigratorilor este cel care L-a denigrat pe Dumnezeu în ochii Evei.

Nu te bucura cănd cel neprihănit cade, nu te bucura când cel care era model și exemplu șchiopătează, ci pune mâna și ridică-l, pentru că un neprihănit în minus înseamnă sute de mișei în plus. Lipsa unui neprihănit e ca lipsa unui dop de la butoiul cu fermentația amețitoare, când sare dopul tot răul curge.

Nu te bucura de necazul, de lacrimile, de căderea, de falimentul, de pierderile, de boala aproapelui tău pentru că atunci ai devenit un om de nimic, frate cu nimicitorul și nu copil de Dumnezeu. Veghează la inima ta ca bucuria să fie curată, din Cristos, și nu o bucurie drăcească alimentată de distrugerile celui rău.

Doamne ajută!

Cu prețuire,

Toni Berbece