Skip to main content

Ce asemănări pot fi între Galileea și București

Bucureștiul este orașul în care m-am născut și în care știu că Dumnezeu m-a așezat cu un scop. Un mare om zicea că aventură nu înseamnă neapărat să te duci în alte locuri pentru a câștiga mai multe resurse cu care să faci lucruri extraordinare, ci aventură înseamna să rămâi în locul în care te afli și să faci lucruri extraordinare cu resursele care ți s-au oferit. Bucurșetiul nu se poate compara cu multe capitale ale lumii din punct de vedere financiar, însă ca număr de locuitori tot crește și crește, iar viața spirituală a acestui oraș trebuie menținută sănătoasă de o mână de oamnei care se implică. De sănătatea spirituală a capitalei depinde și starea financiară a acestui oraș și a întregii țări.

Căutând informații despre Galileea pentru o carte la care lucrez am rămas surpins să aflu că în Galileea erau aproximativ 200 de localități, cetăți cum le numește Biblia, care însumau circa 3 milioane de locuitori. Bucureștiul este un oraș extrem de mare și are tot cam 3 milioane de locuitori. Deși sunt 30 de ani de când locuiesc aici încă mai găsesc străzi pe care nu am fost niciodată și încă mă mai pot rătăci prin cartiere pe unde nu am umblat. Deci este un ogor foarte mare pe care Cristos cu siguranță că nu l-ar fi ocolit și pentru care ne-ar fi îndemnat să rugăm pe Domnul secerișului să scoată alți lucrători pe lângă noi și nu să ne supărăm că apar alții. Numărul mare de locuitori ar fi prima asemănare.

O a doua asemnănare ar fi că numele de Galileea vinde de la ”galil” care înseamnă ”cerc”, iar numele ar însemna de fapt ”încercuit” sau ”împrejmuit” pentru că Galileea era o zonă înconjurată de neamuri, care nu doar că i-au influențat viața spirituală, ci au modificat până și limba, galileenii aveau propriul dialect, era foarte ușor să diferențiezi un galilean față de un alt evreu. La fel și Bucureștiul este un oraș înconjurat de păgânism, asediat chiar de acesta. Diavolul și-a cantonat armatele în jurul acestui oraș și îl ține captiv de zeci chiar sute de ani.

Nu pot să uit experiența trăită la vârsta de 19 ani când am făcut parte dintr-o echipă de misiune care a organizat 8 tabere consecutive la Zizin în județul Brașov, tabere dedicate copiilor care nu-și puteau permite o tabără sau copiilor de la orfelinat. Cu echipa de misiune aveam zilnic trei întâlniri în care ne rugam și citeam din Biblie. Începeam ziua rugându-ne împreună și lăudând pe Dumnezeu și o încheiam astfel.

Când s-au terminat aceste 8 săptămâni și am plecat spre casă, imediat cum am văzut semnul mare pe care scria București am simțit o presiune imensă asupra mea, mă durea capul și parcă nu aveam aer, am simțit o stare de neliniște și nu am înțeles imediat de ce toate aceste simptome, însă apoi am realizat că aici există o presiune spirituală mult mai mare. Pavel ne învață că duhurile răutăți și căpeteniile acestora se cantonează în văzduh. Daniel ne spune că există îngeri ai întunericului care își iau în stăpânire anumite teritorii și luptă cu îngerii luminii pentru ele. Și creștinii luptă prin rugăciune și sfințenie cu aceste căpetenii și chiar le pot alunga cu credința și cu viața de sfințenie pe care o propagă. Diavolul a câștigat multe țări din Europ și ne dăm seama de asta prin faptul că în ele nu mai există pic de împotrivire nici față de cele mai josnice păcate.

O a treia asemănare ar fi că Galileea era o zonă foarte prosperă financiar. Spre deosebire de pustiul Iudeii, Galileea beneficia de câmpii în care se puteau cultiva multe și mai mult de atât prin Galileea treceau drumuri romane de comerț cu celelalte popoare din Palestina. În Galileea erau mulți bogați și multe orășele înstărite. Cristos și-a concentrat mare parte din evanghelizări în această zonă pentru că aici erau mulți oamnei care aveau nevoie de mesajul Său tranșant cu privire la păcat și la felul în care unii își iroseau banii și viața. Și Bucureștiul este un oraș prosper. Este un oraș cu multe oportunități financiare însă cu și mai multe provocări. Lunar se deschid noi cluburi, noi cazinouri, noi baruri și noi locuri în care se consumă păcatul. Când noi am deschis Biserica Profides, în același week-end s-a deschis un mare club care atrage sute de tineri. Tinerii se înghesuie să-și piardă nopțile în locuri care acum câțiva ani în urmă erau considerate josnice de cei mai mulți români. Azi sunt văzute cu ochi buni chiar și de anumiți părinți, care își lasă copii să le frecventeze.

Între timp Biserica ce face cu această ”Galilee” despre care, repet, Cristos ar fi avut multe de zis și de făcut. Așa cum Cristos a luat la pas toate cetățile Galileii și toate cătățile evreiești, așa cred că ar fi vizitat fiecare ungher al Bucureștiului, și așa cum a lăsat în Decapole o puternică mărturie prin fostul demonizat pe care l-a eliberat de o legiune de demoni, așa cred că ar fi lăsat în fiecare cartier cel puțin un om care să-L mărturisească.

Biserica Profides, care nu este o ambiție omenească ci o chemare divină, are ca scop alături de celelalte Biserici să salveze cât mai mulți dintre acești ”galileeni” care încă nu L-au cunoscut pe Cristos. După ultimul recensământ s-a constatat că doar 0,8 % sunt creștini care pot spune cu certitudine că s-au împăcat cu Dumnezeu prin Cristos și că sunt mântuiți. Nici măcar 1%, adica nici măcar 30 de mii din 3 milioane. Doamne ajută-ne să ne simțim responsabili și să ieșim la seceriș pentru că Domnul secerișului ne-a trimis de mult pe străzile capitalei, însă noi ne facem că nu-L auzim.

Acest articol și această asemănare dintre Galileea și București se poate atribui fiecărui oraș, fiecărei zone. Chemarea la seceriș este valabilă oriunde te-ai afla fie că sunt mulți sau puțini. Important este să-L duci pe Cristos individual în fiecare inimă. Unii și-au dedicat toată viața unor triburi cu nici 100 de membri și au i-au câștigat nu doar pe cei pe care i-au evanghelizat ci și pe copii copiilor lor, au câștigat mare parte din fiecare generație care a urmat. Așa și noi, trebuie să plantăm credința în inimile oamneilor pe care Cristos ni i-a încredințat, fie că sunt mulți sau puțini. Doamne ajută!

Cu mult drag,
Toni Berbece.