Nimeni nu a putut anticipa ceea ce se întâmplă în acest moment în vecinătatea Europei. Războiul, terorismul, lipsa lui Dumnezeu au dus la o criză despre care noi doar citeam în cărțile de istorie. Războie peste tot în lumea arabă (și nu numai) iar consecințele lor sunt milioane de imigranți care vor pace, vor un loc în care să poată trăi liniștiți și pentru mulți acest loc este Europa.
Însă ce vor găsi ei în Europa? Majoritatea au milioane de rugăciuni care nu le-au fost ascultate și au și mai multe semne de întrebare despre ceea ce au crezut până acum. Vor altceva. Însă le poate oferi Europa o nouă viață și din punct de vedere spiritual? Mulți deja au intrat în Europa, oameni care nu ar fi călcat niciodată pe acest pământ, însă care au fost forțați să o facă, dar oare ce le va oferi această Europă care se laudă cu superioritatea ei însă care și-a pierdut în mare parte forța care a propulsat-o până aici, anume credința în Dumnezeu?
Puțini misionari au avut curajul să se aventureze pe meleagurile acestor țări musulmane însă astăzi îi trimite Dumnezeu la noi. Ei ne vor urmări stilul de viață însă îl vor vedea ei pe Cristos în felul în care trăim, sau vor rămâne în angoasa aceasta plină de întrebări și frământări?
Ciudat (dar bine) ar fi să ne învețe ei ce este acela creștinismul, pentru că foarte mulți l-au găsit pe Cristos în încercările crunte pe care le-au trăit. Unora li s-a arătat Cristos în vis și au primit o pace extraordinară chiar dacă în afara lor era război. Unii au mărturisit că au strigat în mijlocul mării acolo într-o barcă cu motorul stricat că dacă Cristos există cu adevărat să le repare motorul și acesta chiar a început brusc să funcționeze. Cristos își face mereu treaba însă noi ne-o facem? Poate că mulți dintre ei vor deveni vestitori de Dumnezeu într-o Europă în derivă spirituală.
Mă rog pentru imigranții care nu L-au cunoscut pe Dumnezeu, mă rog să le iasă înainte adevărați creștini și să le lumineze calea spre acea lume bună cu adevărat, spre lumea în care nu va mai exista o singură clipă de război.
Mă rog ca noi europenii să le arătăm dragoste celor care vor călca pe pământul nostru. Mă rog să nu-i privim ca pe niște intruși, ci ca pe niște oameni care au fost nevoiți să fugă din locul pe care l-au numit cândva acasă. Dragostea și nu ura îi va călăuzi spre Dumnezeu. Au fugit de ură și dacă vor găsi în noi tot ură atunci vor spune că nu au nevoie de credința noastră pentru că este ca cea de care au fugit. Diferența să o facă DRAGOSTEA. Doamne ajută-ne la aceasta și folosește-ne!
Rugați-vă zi de zi pentru imigranți, pentru că va veni ziua în care veți avea cel puțin unul în fața voastră iar dragostea și rugăciunile pe care le-ați strâns pentru ei se vor vedea, ei vor simți căldura din inima voastră, o căldură care vine din Dumnezeul adevărat.