Vine o zi în care ți se scârbește de lucrurile pentru care L-ai vândut pe Hristos, așa cum a făcut si Iuda Iscarioteanul. Iuda a aruncat banii vânzării, i se făcuse scârbă de ei, apoi s-a dus si s-a spânzurat pentru că atunci când vine scârba de lucrurile acestea pământești rămâi gol si in depresie dacă nu-L ai pe Dumnezeu.
Citesc zilnic știri despre oameni care s-au scârbit de droguri, de alcool, de curvii si prostituție, de chefuri si cluburi, de anturaje stricate si de tot ce e drăcesc, iar când aceștia se satură nu mai găsesc nimic de făcut, iar Diavolul îi minte că dincolo nu mai există viață, ca se termina totul cu o supradoza, cu o coma alcoolica, cu o sinucidere. Însă după moartea aceasta abia începe adevarata trăire. Dacă aici avem o vreme, dincolo totul e fără pauză. Dincolo nu exista sinucidere, aici avem un trup cărui putem sa-i luam aerul, dar sufletul nu ai cum sa-l omori.
Vine o zi in care ți se scârbește de toate în câte ai investit fără Dumnezeu, cum Solomon spunea că a avut parte de tot ce se putea obține pe pământ, însă totul a fost doar deșertăciune si goană după vânt. Solomon încheie cartea înțelepciunii, cartea Eclesiastul, spunând: “Să ascultăm dar încheierea tuturor învățăturilor: Teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om. Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, și judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău” (Eclesiastul 12:13-14).
Predicam aseară despre doi pomi, fără Hristos, Iuda s-a suit în pom si s-a spânzurat, cu Hristos, Zacheu s-a dat jos din pom si a trăit o viață din abundență. Tu ce vei face cu pomul vieții tale?
Tu unde te duci si cu ce rămâi când ți se scârbește de pământ?
Cu prețuire,
Toni Berbece