Author: toniberbece

Când fata ta se pregătește să iasă din casă cu o bluză transparentă, fără lenjerie intimă care sa-i acopere bustul, cu buricul la vedere, cu colanți de fac bărbații să urle ca lupul în pădure si tu n-ai un cuvânt de spus, n-o întorci din ușă și n-o pui să se îmbrace decent pentru a nu ajunge o femei ușuratică, ai pierdut lupta cu puritatea și ai eșuat ca părinte. Ai pierdut o importantă lecție de educație sexuală pe care ai fi putut să i-o dai propriului copil.

Când intri pe telefonul copilului tău sau îl surprinzi vorbind vulgar cu băieții sau fetele din anturajul lui si ție ți se pare normalitate, când nu intervi pentru a curăți vocabularul lui, când tu însuți ca părinte vorbești vulgar si porcos, ai pierdut o importantă lecție a educației sexuale și ai eșuat, expunându-ți copilul la o viață de depravare.

Când îți încurajezi fata sau băiatul să “cunoască” cât mai mulți “parteneri” înainte de căsătorie, să “trăiască” viața si să nu se lege la cap cu primul/prima, când îl intrebi dacă are gagică de pe la 12 ani si îl împingi spre relații precoce, ești de fapt un părinte care-și împinge copilul spre distrugere morală, ești de fapt un mesager al Diavolului, care perpetuează curvia din generație în generație.

Când tu ai scandaluri în casă că te-a prins partenerul de viață cu mesaje dubioase, mesaje cu tentă perversă cu “colegii”, când copilul tău află de aventurile amoroase extraconjugale ale părinților, de fapt aici se rupe firul moralității. Când nu-ți faci timp ca părinte să discuți despre sănătatea morală a copilului tău și-l lași să afle din surse necurate despre lucrurile intime fără a pune lumina sfânta a cugetului în el, dacă nu-i spui că cele mai nenorocite boli fizice și psihice vin din cauza depravării sexuale, atunci ai eșuat ca părinte.

Dragi părinți, cea mai importantă lecție de educație sexuală se face acasă prin disciplină, bun simț, credință în Dumnezeu si punerea principiilor sfinte în copii.

Cu prețuire,
Toni Berbece

Da, uitați-vă bine, chiar sunt oameni care trăiesc din nou. Sunt vreo câteva zeci de mii de unguri care au umplut stadioanele la meciurile din Campionatul European jucate în țara lor. Oare ce știu ei și nu știm noi? Cred că știu ceea ce s-a aflat deja, că pentru acest “virus” nu era nevoie să “paralizăm” o lume. Ungurii ne transmit un mesaj: “Haideți să ne revenim cu toții!” Am poftit, noi restul Europei, la ceea ce am văzut acolo, am poftit la normalitate, am poftit si ne-am întrebat când va fi și la noi așa. Dar mai durează puțin până vor da drumul la “laț” de tot pentru că nu o pot face prea brusc, să nu ni se facă rău de la atâta libertate. Ne rugăm să ne dea drumul la acest “laț”, ne rugam ca nu cumva să se fi îndrăgostit de putere, iar demonul de control și dictatură să nu le fi intrat în sânge…

Să ne rugăm pentru normalitate, mai ales că la noi a fost cam ca la nimeni, izolete de milioane de euro nefolosite si abandonate cine știe pe unde, pensionari “eliberați” din case cu porția, elevi ținuți la calculatoare 4-6 ore pe zi cu ochii roșii ca după o baie în piscine cu apă cu clor, slujbe anulate, etc… Să ne rugăm să nu mai auzim de niciun “val al patrulea” “comandat din export”, de zici că valurile acestea vin la apăsare de buton. Să ne rugăm pentru vremuri de har și de liniște peste națiunea noastră. Dar mai ales pentru întoarcerea la Dumnezeu. Doamne ajută!

Cu prețuire,
Toni Berbece

O persoană s-a suit aseară pe o catedrală din Viena și s-a aruncat în gol, găsindu-si astfel sfârșitul. Am rămas șocat pentru că Biserica este locul în care te poți arunca în brațele lui Hristos, nu în gol pentru a-ți zdrobi trupul de asfalt. Aseară a venit la Biserică o tânăra înșelată de soțul ei, a venit cu o durere mare cât un munte, dar la sfârșit mi-a spus: “Astăzi mi-a vorbit Hristos aici față în față!” Spunea că în deznădejdea ei a venit de doua ori la slujbă, data trecută a simțit eliberarea de povară, iar a doua oară a simțit că e umplută cu o putere specială pentru a birui încercarea vieții ei. A plecat cu speranță, neurmărită de niciun drac care să-i vâneze trauma.

Biserica aceea unde există Duhul Sfânt nu-i locul unde cântă cucuvelele si nici muzeu, de fapt am observat că tânărul acela s-a suit pe o schelă lipită de Catedrala aceea si de acolo s-a aruncat. Degeaba se bagă sute de milioane de euro în restaurarea de Biserici vechi dacă acolo nu este Duhul Sfânt care vindecă și înnoiește omul. Numai simplul fapt că te apropii de o Biserică ar trebui să te facă să simți pace. Pentru că Hristos ne-a spus că ne dă pacea Sa pentru a o da oamenilor si unde sunt ucenicii Lui curge pace din belșug peste cel disperat, obosit, deprimat si cuprins de duhuri rele.

Faceți Biserici vii si nu muzee unde se vând lumânări la 2€ bucata. Faceți locuri unde sunt vindecate minți si nu unde gura rămâne căscată de uimire si inima goală de Dumnezeu, iar trupul robit in continuare de patimi. Mergeți la Biserică pentru a vă arunca în brațele lui Hristos și nu în gol pe asfalt. El vindecă si azi iar ca dovadă stau milioane de cazuri. E putere si azi în sângele lui Hristos. Ai descoperit puterea Lui?

“Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.” – Matei 11:28

Cu prețuire,
Toni Berbece