Mă gândeam dacă să scriu acest articol sau nu și chiar când aveam această întrebare în minte am auzit la radioul mașinii care mă ducea la aeroport o piesă în care autoarea spunea că are un demon în minte care o face să se simtă rea și care o manipulează. Atunci am zis că oamenii aud și văd zilnic chestii legate de demoni (a fost lansat de curând un film, realizat chiar în România despre o călugăriță demonizată).
Așadar sunt filme despre exorciști și despre demonizați. E timpul ca și Biserica să vorbească despre aceste lucruri nu doar Hollywood-ul. Ce trebuie să știți din capul locului este că nu toți demonizații fac urât, nu toți își pierd deplin facultățile mintale. Fiecare se manifestă pe “domeniul lui”, despre unii nici nu știi că sunt legați demonic de anumite patimi. Majoritatea sunt consumați zilnic din interior bucată cu bucată până când rămân fără pic de simțire, de cuget, iar trupurile lor sunt răvășite și stoarse de vlagă, exploatate la maxim pentru rău.
Eram un adolescent când în Biserica la care mergeam a intrat un tânăr, s-a dus la toaletă, după care a venit gol pușcă în mijlocul oamenilor. Mai mulți bărbați l-au luat și l-au dus într-un birou unde l-au îmbrăcat, apoi s-au rugat pentru el. Acești oameni erau oameni cu discernământ spiritual așa că știau că au de a face cu un demonizat.
Au vorbit cu ce era în el așa cum Hristos vorbea cu aceste spirite. Atunci unul câte unul, demonii își divulgau identitatea. Erau în acel tânăr demoni ai dependenței de alcool, ai dependenței de jocuri de noroc, demoni de curvie și la un moment dat a zis “demon de homosexualitate.” În acel moment a vrut să-și smulgă hainele de pe el. Dar ne-am rugat cu puterea lui Hristos și cu credință și a fost eliberat deplin.
Acest tânăr era într-o stare de degradare morală cumplită, se aruncase cu foame în toate patimilenpe care le întâlnise. Nu toți cei care au o patimă ajung chiar așa sau nu toți ajung să se manifeste astfel, însă toți cei ce nu pot scăpa de anumite vicii și patimi, care le distrug vădit viața, trebuie să știe că au nevoie de forța lui Hristos pentru a-i descătușa.
La consiliere am avut mai mulți tineri care mi-au mărturisit că în urma dependenței lor de pornografie și din cauza curiozității față de lucruri neîngăduite au ajuns să aibă acest blocaj fizico-emoțional, motiv pentru care nu mai sunt atrași de ce ar trebui în mod natural să fie atrași. Acest blocaj apare de asemenea și din cauza unor abuzuri din copilărie, fiind mai multe moduri de a ajunge astfel.
Biserica lui Hristos, adică oamenii sfințiți și împuterniciți de El, este singura care poate elibera astfel de oameni, psihologii, doctorii, părinții fără de Hristos vor eșua, însă puterea Duhului Sfânt nu. Personal cunosc trei cazuri de tineri eliberați de patima aceasta. Se poate și trebuie până nu se ajunge prea departe în degradarea sufletului și a trupului, astfel încât să ajungi să nu mai dorești reabilitarea și chiar să ajungi să militezi pentru împrăstierea acestei patimi. Este speranță și o viață normală pentru cei ce o doresc!
Doamne ajută!