Îngerii au tras de Lot ca să iasă din Sodoma și Gomora și să fugă spre muntele pe care-L alesese Dumnezeu pentru protejarea lor.
Adesea așa sunt mulți creștini, furați de mirajul Sodomei, nu le mai place Biserica și părtășia cu sfinții, ci caută prietenia cu lumea, ba la un meci de fotbal, fix în timpul liber când ar fi trebuit să se roge și să citești Scriptura cu familia, ba la un grătar fix duminică când e slujbă și uite așa îi fură lumea prin chestii “nevinovate”, iar îngerii trag de ei și uneori chiar le aud vocile în cugetul lor cum strigă: “Ieșiți afară, plecați de aici!”
Adesea simțim cum îngerii trag de noi să părăsim Sodoma, locul acela al iubirii de sine în care nu contează că ce-ți place e păcat sau aparține altuia, ci cu orice chip trebuie să-ți satisfaci plăcerea. Mulți creștini au ajuns așa, nu-și mai plac soțiile sau soții, pentru că au pus ochii plini de pofte pe trupurile altora și umblă ca niște zombi orbiți spiritual pentru a-și satisface poftele. Nu mai vor să audă de copii și de familie pentru că iubirea de sine primează.
Adesea simțim cum îngerii trag de noi când trebuie să facem bine. Auzim vocile lor în cugetele noastre cum ne spun: “Nu-ți închide ochii și nu-ți îndesa mai adânc portofelul în buzunar, ci scoate-l și fă bine!” Dar noi nu, nu vrem să credem că ne vorbesc îngerii, ci am crede mai departe că e o voce dușmană, că e o voce străină, dar când și unde vreodată vreun drac a îndemnat pe cineva la fapte bune? Dacă niciodată, atunci oare cel ce ne cheamă la fapte bune nu e Duhul Sfânt?
Nu lăsa îngerii să tragă de tine ca să mergi la Biserică, să ieși din păcat sau să faci fapte bune, pentru că soarta celor de care Cerul trage mereu nu e bună, ci va fi chinuită ca a lui Lot, pentru că între două lumi e greu de trăit.
Cu prețuire,
Toni Berbece