Skip to main content

❗️O săptămână de post și rugăciune pentru România

Dumnezeu aude glasul copiilor Lui care mijlocesc cu foc pentru națiuni, aseară mijloceam în rugăciune și-I ceream Tatălui Ceresc să se îndure de România. În timpul rugăciunii am văzut harta țării noastre, iar granița era o dungă continuă de foc. Am văzut mult echipament militar adus din toată lumea, echipament de cea mai bună calitate și am realizat imediat că România a devenit cea mai protejată țară din lume unde puterile militare au făcut front contra Rusiei, astfel că la prima amenințare către noi se va reacționa dur și internațional.

Apoi am mai văzut o linie roșie trecută peste jumătatea Ucrainei, am înțeles că puterile lumii vor interveni în momentul în care Ucraina va fi în risc de a pierde controlul total, astfel că Rusia nu va fi lăsată să cucerească această țară, linia roșie a fost trasată de puterile lumii pe harta Ucrainei, iar dincolo de această linie vor interveni (pe față sau pe ascuns) contra unei cotropiri totale, tocmai pentru ca frontul Rusiei să nu se mute până la granița cu Europa, adică până la granița cu România și alte state, iar scopul este ca Ucraina să rămână stat suveran. Așa să le ajute Dumnezeu. Ne mai rugam pentru vremuri de har pentru că mai avem de salvat suflete din iad.

În momentul de față România este înarmată de super puterile lumii la capacitate maximă, însă țara noastră are în continuare nevoie de rugăciune pentru a nu deveni linia fierbinte de război a puterilor lumii, să ne rugăm să nu fie nevoie să se folosească tot acest echipament militar, care este adus la noi, iar de va fi nevoie, Dumnezeu să ocrotească poporul român și să-l pună la adăpost. Ne rugăm pentru pace și strigăm cu lacrimi fierbinți ca Dumnezeu să se îndure. Însă nu uita că nu pământul acesta este destinația și că nu aici e Raiul, de acum încolo aici va fi doar zbucium, chin și jale din toate direcțiile, însă cine Îl are pe Hristos va spune ca Apostolul Pavel: “Căci pentru mine a trăi este Cristos, iar a muri este un câştig. Dar dacă trebuie să mai trăiesc în trup, aceasta înseamnă o lucrare roditoare pentru mine şi nu ştiu ce să aleg” (Filipeni 1:21:22).

Declarăm o săptămâna de post și rugăciune pentru națiune de pe 5 pana pe 12 martie, alege-ți o zi sau mai multe de post și în fiecare seara de la 22:00 ne întâlnim la rugăciune!

Cu prețuire pentru sfinți,
Toni Berbece

Dacă nu ne întoarcem la Dumnezeu, cei doi ani de pandemie au fost o joacă pe lângă ce va veni…

Am fost acolo, am văzut ce înseamnă să fii în alertă de război, am văzut ce înseamnă să fie legea marțială pe străzi. Când descărcam un camion de ajutoare într-un centru umanitar, din care pleacă alimente în zonele cele mai afectate de război, la poartă s-a auzit o mare agitație. Soldații au înconjurat un bărbat beat care se rezema de un pom, i-au pus arma la piept și erau cât pe ce să-l execute înaintea unor voluntari de-ai noștri. Nu avea ce caută acolo, dar beția l-a făcut să iasă din casă riscând să-si piardă viața.

În vreme de război n-ai voie să ieși din casă între 22:00 si 6:00 dimineața, și credeți-mă că nu e ca în pandemie, când ieșeai cu bilet de voie în care scriai ce voiai tu, iar dacă luai vreo amendă efectiv nu-ți păsa. Ci în vreme de război dacă ai ieșit după 22:00 îți riști viața. Noi am tremurat ca varga la 3:00 noaptea deși eram escortați de un politician, însă cu toate acestea ne-am speriat zdravăn când i-am văzut că vin spre mașinile noastre cu mâinile pe arme.

Apoi, în război totul e raționalizat, motorină, hrană, curentul, libertatea, totul este cu adevărat redus la minim, iar la toate acestea se adaugă spaima că în orice moment un glonț sau o bombă îți poate încheia călătoria pe pământ. Doar cei ce și-au asigurat veșnicia prin Hristos au liniște și pace, însă carnea aceasta slabă tot simte groaza, chiar dacă duhul e în așteptarea veșniciei. E greu să îți învingi frică și vă spun că mi s-a dat să o simt.

Așadar, dacă nu ne întoarcem spre Dumnezeu, Singurul care poate ține războiul departe de noi, va trebui să-l simțim pe pielea noastră. Dar mă rog să găsească în țara aceasta oameni cu teamă de El. Pentru că în ce avem noi nu ne putem încred, noi nici n-am început războiul si ne-au murit 8 militari doar că au decolat de la sol. Deci, in cine ne încredem? În americani, care prin Biden au trimis un mesaj de consolare făcându-i pe ucraineni iranieni și spunându-le că rușii nu le pot cuceri sufletele? Eu mă încred în Dumnezeu, care, orice ar veni, Îmi este scut. Tu?

Cu prețuire pentru cei ce luptă pe genunchi,
Toni Berbece

La ce-i bun creștinismul în vremuri de război…

Acum câteva zile m-a sunat un prieten care știa că suntem în zona Sucevei cu multe paturi și saltele, mi-a spus că nu găsesc să mai cumpere saltele și că ar avea nevoie de la noi de câteva, deoarece Biserica lui dorește să scoată băncile și să facă din sala de slujbe o cameră mare de primit refugiați, ne-am dat întâlnire la un alt centru de refugiați unde am dus 22 de paturi si 45 de saltele și le-am dat si lor câte mi-au cerut. Apoi am primit poza de mai jos în care se vede clar cum băncile sunt puse una peste alta în spatele Bisericii, iar paturile pentru refugiați sunt așezate frumos, deja găzduiesc si refugiați.

Zilele acestea am văzut o mobilizare istorică pentru refugiații ucraineni, iar în prima linie au fost Bisericile de tot felul. Un preot din Brașov mă caută de câteva zile să îmi doneze câteva alimente pentru depozitul Misiunii Profides din care pleacă zilnic dube cu alimente și alte bunuri spre centre de refugiați, inițial s-a interesat ce tip de creștini suntem, dar apoi a lăsat-o baltă spunând ceva de genul: “Dar ce contează ce etichetă avem, important este să iubim, să ajutăm, să fim una în iubire!” Ieri am mai comandat 50 de saltele, ar fi în total 300 de saltele cumpărate și primite prin care am oferit un loc moale si călduros celor care fug de război și știu că vom ajunge să împărțim chiar mii, pentru că aceasta este menirea noastră, să plângem cu cei ce plâng și apoi să putem râde împreuna cu ei când inimile lor vor fi mângâiate.

Biblia ne spune așa: “Duceţi apă celor ce le este sete; locuitorii ţării Tema (Ucraina), duceţi pâine fugarilor! Căci ei fug dinaintea săbiilor, dinaintea sabiei scoase din teacă, dinaintea arcului încordat și dinaintea unei lupte înverșunate”
(Isaia 21:14‭-‬15). Da, zilele acestea România este în linia întâi în a duce pâine fugarilor, cred că pasiunea noastră pentru ei va tine războiul departe de granița noastră.

Vă mulțumesc pentru implicare,
Toni Berbece

MisiuneaProfides #BisericaProfides #ToniBerbece #RefugiatiUcraineni