Skip to main content

De ce a venit azi poliția…

Azi am fost într-un sat din Iași cu cele 9 dube pline de hrană și haine, unde înainte de a le împarți am început să le cânt despre Hristos și să le vorbesc despre Fericirile pe care El ni le-a prezentat în Matei 5. Dar între timp a apărut un “preot” care mi-a oprit cuvântarea și a început să ne facă lupi. Voluntarii mei l-au înconjurat să-l protejeze pentru că sătenii erau supărați pe el că ne-au intrerupt, alor mei le era teamă să nu-i facă lui rău, deoarece oamenii aceștia de trei ani de zile sunt îmbrăcați, hrăniți si chiar li s-au făcut case multora prin Misiunea Profides.

Tot “preotul” a chemat și poliția, fiind acuzați că facem “prozelitism”, deși întotdeauna am îndemnat oamenii să meargă la Biserică fără a le zice la care. De sute de ori le-am adus de toate si le-am zis doar: “Hristos vă iubește, de la el sunt toate bunurile!” În toate localitățile in care am fost am făcut bine fără a ne uita la etichetele religioase, sunt si zone de musulmani in care mergem si facem bine pentru că bunătatea Domnului este pentru toată lumea. Bineînțeles că poliția nu a găsit nimic în neregulă la noi, chiar se simțeau stânjeniți de situație și că ne-au întrerupt din împărțitul bunurilor. Chiar si primarul ne-a luat apărarea și ne-a dat dreptate, iar când a fost întrebat dacă ne-a dat autorizație a răspuns: “Dar ce preot a avut nevoie vreodată de autorizație ca să dea de pomană?”

Concluzia este că îmi doresc ca preoții si pastorii să nu se mai bată pe “oi”, ci să le facă bine, să îmbrace pe cel gol, sa hrănească pe cel flamand și să viziteze pe cel bolnav sau închis in temnița. Nu vă mai zic că un voluntar de la noi a fost făcut satanist pentru că are tatuaje, la care voluntarul a răspuns că el a ajuns în închisoare si într-o stare deplorabilă pentru că “Biserica” aceasta instituționalizată n-a făcut nimic pentru el, însă acum l-a găsit pe Hristos care i-a schimbat viata. M-a durut sa văd cum un om schimbat de sângele Mântuitorului a fost făcut satanist doar că are niște tatuaje pe el.

Așadar, religia fără Hristos este agresivă, obraznică, acuzatoare, egoistă și practic o organizație omenească stricată și explotatoare, dar unde este Hristos oamenii sunt slujiți, îngrijiți si conduși prin El spre Cer. Tu ce alegi? O religie stearpă, despre care nu știi nimic, care îți dă voie să zaci în păcate doar pentru o taxă plătită la botez, nunta sau înmormântare sau o credința vie plină de cunoștirea lui Hristos și plină de fapte neprihănite? Lasă-te mințit că ești bine în curvii, beții și indiferenta față de Scripturi si vei ajunge în Iad, primește adevarul Scripturii, urmează-l și vei ajunge în Rai.

Cu prețuire,
Toni Berbece

În fața unei femei fericite…

În fața unei femei fericite stă un bărbat atent la ce vorbește. Dușmanul femeii tale de multe ori se află în vârful limbii tale, de multe ori cuvintele pe care le spui sau pe care nu le spui sunt hoții care o jefuiesc de iubire, de atenție și de încurajare. Femeia a fost numită de Adam “Viață”, iar de atunci ea e obișnuită să fie alintată, răsfățată, ridicată prin cuvinte de genul. Tu ca bărbat ești primul protector sau dușman al soției tale. Ce vrei să fii?

În fața unei femei fericite stă un bărbat care a înțeles că trebuie să fie preot în casa lui, să-și protejeze femeia de orice atac văzut sau nevăzut. Un bărbat puternic este cel care se pleacă des pe genunchi, acela știe sa ierte, să rabde, să răspundă cu blândețe față de toți oamenii și în același timp știe să țină piept oricărui duh obraznic care îi atacă familia sau pe semeni. Bărbații puternici nu sunt cei care strâng pumnii și scrâșnesc din dinți, nu mușchii si tatuajele ne fac fioroși, ci o credință de neclintit chiar dacă se găsește într-un trup firav.

În fața unei femei fericite stă un bărbat care a înțeles că familia se poartă în doi, că și bărbații fac lapte la biberon la 3 dimineața, că si bărbații spală vase sau hainele copiilor la chiuveta când e o urgentă sau să curețe măcar niște cartofi. Familiile fericite sunt cele care se roagă împreuna, citesc Scripturile, educă copiii împreună, fac treburile casei împreună si care merg spre Cer doar împreună.

Cu prețuire,
Toni și Gabriela Berbece

“Dacă am căzut in păcat, mă mai primește Hristos?”

Cea mai des primită întrebare este aceasta. Dacă mai există iertare pentru oamenii care au căzut în păcat din cauza nevegherii. Eu iau Biblia și le răspund prin ea. Să ne uităm la un Petru, care a fost reprimit după ce s-a lepădat de trei ori de Hristos din cauza fricii de moarte, dar apoi a fost umplut cu Duhul Sfânt și chiar a murit pentru Domnul Lui, să ne uităm la un Samson, care având ochii scoși din cauza păcatului și a căderii pe mâna dușmanului, totuși a fost ascultat de Dumnezeu și i-a oferit o ultimă biruință asupra filistenilor și cea mai puternică.

Să ne uităm la David, care continuă să scrie Psalmi de căință după ce a căzut în păcat cu Batșeba, iar pocăința lui le insuflă celor căzuți și astăzi dorul după casă, asta după aproape 3000 de ani. Dumnezeu i-a permis să scrie și să compună în continuare cântece care azi sunt citite și “reînviate” prin melodii noi an de an. Deși David a plătit pentru păcatul lui, a rămas un preaiubit și om după inima lui Dumnezeu, pentru că a primit mesajul de căință de la profetul Natan.

Așadar, riscul nu este ca Dumnezeu să nu te mai ierte și să nu te mai vrea, ci riscul este ca tu să-ți îmietrești inima și să nu mai vii acasă crezând că nu mai ești iubit. Avem un Fiu Risipitor, care vine de la porcii lumii acesteia și primește cinstea de altă dată, este reabilitat complet și pus la masă unde este servit cu mare bucurie. Vrei să rămâi la păcatele mizerabile ale lumii crezând că Dumnezeu nu te mai iartă sau vrei să vii acasa, unde vei fi spălat, curățit și repus pe traiectoria destinului tău minunat? Hai acasă, atât timp cât respiri și simțit remușcarea, înseamnă că mai ai har!

Cu prețuire,
Toni Berbece