Category: Fără categorie

De șase ani și jumătate cofetarul Jack este chemat prin tribunale de către comunitatea aceasta care a devenit atât de agresivă cu drepturile altor (vezi cazul Laurei Bretan). Prima dată Jack a fost chemat în instanță pentru că a refuzat să faca un tort pentru o nuntă de gay. Imediat a fost dat în judecată dar după un lung proces a câștigat.

La nicio lună după ce a câștigat primul proces, comunitatea aceasta a făcut un plan și a venit cu o nouă “comandă” pentru Jack. “Comanda” era pentru un tort care să marcheze tranziția de la genul feminin la genul masculin. Tortul trebuia să fie roz în interior și albastru în exterior. Evident că Jack a refuzat această comandă datorită credinței lui creștine, care nu aprobă așa ceva, însă imediat s-a trezit într-un nou proces. L-a câștigat și pe acesta, dar bătălia a fost grea. Așa cum spuneam, șase ani și jumătate a fost chemat și rechemat prin tot felul de comisii și săli de judecată. De ce? Pentru că cineva a refuzat să se alinieze noii “credințe”, noii ideologii care este atât de agresivă și exclusivistă.

Jack a dovedit că nu s-a lăsat intimidat și nu s-a lăsat “tuns” de principii și de moralitate doar pentru a avea liniște și pentru a-și proteja afacerea. A primit mii de mesaje de amenințare și de jignire. Însă a stat pe baricade pentru că a lui credință nu e nici moartă și nici de fațadă.

Fii ca Jack cofetarul, nu te lăsa intimidat și nici deposedat se credința creștină!

Unii ar vrea să nu aibă, la Dumnezeu să fie ca la ghișeul de la bancă, indiferent cine ești să fii servit fără să ți se ia viața la puricat. Însă la Dumnezeu e diferit. Când vii ești trecut prin filtru ca la aeroport, doar că un filtru al sufletului. Viața ta, credința ta, pe cine slujești determină modul în care ești sau nu ascultat.

Am vrea ca Dumnezeu să pună mâna la ochi de fiecare dată când venim să luăm ceva din visteria Lui, cum un părinte se preface că nu a văzut când copilul îi fură bani din portofel, dar Dumnezeu nu tolerează păcatul. Condiția ca tu să fii primit este să accepți “să fii spălat” mai întâi. Nimeni nu poate strica mirosul Cerului. Când Estera a venit înaintea împăratului, trecuse șase luni prin ungeri cu uleiuri mirositoare, fusese dată cu parfumuri și creme speciale zilnic. Trebuia să-i miroase pielea a parfum chiar dacă nu s-ar fi dat cu niciunul în ziua aceia.

Așa e și la Dumnezeu, trebuie să miroși a parfum Ceresc, iar singurul parfum al Cerului este Hristos, mireasma noastră de la moarte la viață, de la păcat la neprihănire, de la rodirea faptelor întunericului la rodirea faptelor luminii.

Vrei să beneficiezi de resursele Cerului? Iubește-L pe Dumnezeu și vei intra la FAVORIȚI! 🙂

Un om valoarează cât curățenia sau mizeria din jurul lui. Gunoaiele pot fi ale tale chiar dacă nu le-ai făcut tu. Când gunoaiele altora devin peisajul tău de zi cu zi, iar tu ai putea să le aduni pentru a-ți îmbunătăți priveliștea și nu o faci, atunci nu ai dreptul să te vaiți. Riști să devii ca cei care le-au aruncat prin faptul că le “tolerezi”. Maica Tereza a fost un erou care zilnic aduna gunoaiele altora și la propriu și la figurat, ce alții aruncau ca fiind “gunoi”, ea transforma în hrană, obiecte necesare săracilor, iar din oamenii aruncați de societate făcea sfinți.

Un om valorează cât vorbele care se rostesc în preajma lui. Suntem responsabili nu doar de ce rostim cât și de ce-i lăsăm pe alții să rostească în jurul nostru. Pentru că devii și vorbești ce auzi zilnic în mod repetat. Am lucrat în medii diferite, de la șantier până la birou, dar unde am lucrat am cerut un limbaj adecvat. Unde nu s-a putut respecta limbajul ori am plecat eu, ori au plecat ei.

Un om valoarează cât valoarea oamenilor cu care se înconjoară plus cei pe care-i lasă să-i strice atitudinea, gândirea și faptele. Azi anturajul nu e format doar din cei care sunt fizic lângă tine, ci și din cei la care privești printr-un ecran. Unii oameni par singuratici, pentru că nu-i vezi înconjurați de alți oameni, dar sigur se înconjoară cu personaje de film, emisiuni, etc. Aceia sunt anturajul lui care-l influențează de la vorbă până la gesturi.

Un om valorează cât suma lucrurilor pe care le face, le gândește, le privește și în care investește. Nu poți fi ca părintele Papacioc când te comporți ca Celentano. Nu ești ceea ce visezi să fii, ci cel pe care-l ilustreze prin comportamentul tău. Nu ajungi dintr-o dată ca eroul la care visezi, ci prin imitarea zilnică a acestuia, puțin câte puțin, împingând omul banal și făcându-i loc celui excelent.

Doamne ajută!

Toni Berbece