Category: Fără categorie

Mă gândeam dacă să scriu acest articol sau nu și chiar când aveam această întrebare în minte am auzit la radioul mașinii care mă ducea la aeroport o piesă în care autoarea spunea că are un demon în minte care o face să se simtă rea și care o manipulează. Atunci am zis că oamenii aud și văd zilnic chestii legate de demoni (a fost lansat de curând un film, realizat chiar în România despre o călugăriță demonizată).

Așadar sunt filme despre exorciști și despre demonizați. E timpul ca și Biserica să vorbească despre aceste lucruri nu doar Hollywood-ul. Ce trebuie să știți din capul locului este că nu toți demonizații fac urât, nu toți își pierd deplin facultățile mintale. Fiecare se manifestă pe “domeniul lui”, despre unii nici nu știi că sunt legați demonic de anumite patimi. Majoritatea sunt consumați zilnic din interior bucată cu bucată până când rămân fără pic de simțire, de cuget, iar trupurile lor sunt răvășite și stoarse de vlagă, exploatate la maxim pentru rău.

Eram un adolescent când în Biserica la care mergeam a intrat un tânăr, s-a dus la toaletă, după care a venit gol pușcă în mijlocul oamenilor. Mai mulți bărbați l-au luat și l-au dus într-un birou unde l-au îmbrăcat, apoi s-au rugat pentru el. Acești oameni erau oameni cu discernământ spiritual așa că știau că au de a face cu un demonizat.

Au vorbit cu ce era în el așa cum Hristos vorbea cu aceste spirite. Atunci unul câte unul, demonii își divulgau identitatea. Erau în acel tânăr demoni ai dependenței de alcool, ai dependenței de jocuri de noroc, demoni de curvie și la un moment dat a zis “demon de homosexualitate.” În acel moment a vrut să-și smulgă hainele de pe el. Dar ne-am rugat cu puterea lui Hristos și cu credință și a fost eliberat deplin.

Acest tânăr era într-o stare de degradare morală cumplită, se aruncase cu foame în toate patimilenpe care le întâlnise. Nu toți cei care au o patimă ajung chiar așa sau nu toți ajung să se manifeste astfel, însă toți cei ce nu pot scăpa de anumite vicii și patimi, care le distrug vădit viața, trebuie să știe că au nevoie de forța lui Hristos pentru a-i descătușa.

La consiliere am avut mai mulți tineri care mi-au mărturisit că în urma dependenței lor de pornografie și din cauza curiozității față de lucruri neîngăduite au ajuns să aibă acest blocaj fizico-emoțional, motiv pentru care nu mai sunt atrași de ce ar trebui în mod natural să fie atrași. Acest blocaj apare de asemenea și din cauza unor abuzuri din copilărie, fiind mai multe moduri de a ajunge astfel.

Biserica lui Hristos, adică oamenii sfințiți și împuterniciți de El, este singura care poate elibera astfel de oameni, psihologii, doctorii, părinții fără de Hristos vor eșua, însă puterea Duhului Sfânt nu. Personal cunosc trei cazuri de tineri eliberați de patima aceasta. Se poate și trebuie până nu se ajunge prea departe în degradarea sufletului și a trupului, astfel încât să ajungi să nu mai dorești reabilitarea și chiar să ajungi să militezi pentru împrăstierea acestei patimi. Este speranță și o viață normală pentru cei ce o doresc!

Doamne ajută!

Imediat după nuntă bănuții cu care am rămas s-au epuizat, eu și soția fiind încă studenți cu venituri instabile, copilașul pe care ni-l dorisem așa de mult urma să vină în familia noastră însă lipsurile financiare ne presau cumplit, atunci a venit la noi bunica mea. Mi-a pus în mână o sumă de bani și mi-a spus: “Asta e pâinea aruncată pe ape care s-a întors!”

Mi-am adus aminte că odată am fost la țară la bunici și că am simțit să-i ofer bunicii o sumă de bani pentru că era în mare strâmtorare.

De atunci mă gândesc la o întrebare: “Dacă am trăi zilnic din pâinea pe care am aruncat-o pe ape, adica din ce am dăruit altora în trecut oare am fi în belșug sau am muri de foame?” Dacă Dumnezeu ne-ar da o lecție despre dărnicie și ne-ar lăsa o lună să trăim doar din ce am dăruit celor pe care i-am văzut în lipsuri, oare am fi tot așa de roșii în obraji? Oare tot așa de sătui am fi sau am fi forțați la o cură zdravănă.

Nu uita că pâinea ta trebuie conform legii iubirii a lui Dumnezeu, conform legii după care funcționează Împărăția să fie împărțită în șapte. Pâinea ta nu-i doar pentru tine. Și e tare minunat să vezi cum satură pe mulți, iar casa ta nu duce lipsă niciodată pentru că belșugul Cerului rămâne peste ea.

Sunt mulți săraci nu pentru că nu au, ci pentru că nu dau. Tot Biblia ne spune că “unul care dă cu mână largă ajunge mai bogat și altul care economisește prea mult nu face decât să sărăcească (Proverbe 11:24).

Sărăcim și fizic și spiritual când trăim doar pentru noi, dar ne îmbogățim și sufletește și material când învățăm să dăruim.

Aruncă și azi o pâine pe ape!

Ei au eșuat dar noi putem

Citeam un articol scris de un site laic cică cu “renume”, care căuta să mă contrazică spunând că nu poți scăpa de o anume patimă despre care eu spun răspicat că se poate scăpa. Ei spun că este imposibil, că au încercat și comuniștii să elibereze astfel de oameni prin șocuri electrice și nu au putut (oricum nu putea Satana să scoată afară pe Satana), că nicio metodă medicamentoasa sau de terapie psihologică nu funcționează. Dar tocmai de aceea există un soi anume de creștini, care, când toți dau din umeri, când toți epuizează toate metodele, ei strigă: “Pot totul în Hristos…!”

Ne spun Evangheliile că ucenicii lui Isus au primit puteri depline asupra oricărei neputințe, cel mai des întâlnit în viețile oamenilor era pneuma asteneia (duh de neputință – astenie spirituală au mulți și azi). La fel ca acum 2000 de ani, ucenicii lui Hristos se confruntă fix cu aceeași mentalitate. Dacă zici că poți elibera oameni de orice patimă ești suspectat de excentrico-fanatism (cum era văzut și Hristos de altfel).

Într-o singură împrejurare ucenicii nu au putut să scoată afară un duh rău dintr-un copil când înainte au vorbit cu Cărturarii (oamenii care negau puterile lui Isus asupra demonilor). Aceștia i-au descurajat maxim, iar Hristos le-a atras atenția asupra faptului că nu mai trebuie să discute cu descurajatorii.

Azi depinde spre cine îți pleci urechea, spre duhurile neputinței, care vorbesc chiar și prin oameni religioși de la unele amvoane, și care îți vor spun că sunt patimi și vicii de care nu mai poți scăpa, sau spre Hristos care poate totul.

Eu cred că nu există nicio groapă în care Satana aruncă un om și din care Hristos să nu poată coborî prin tine și prin mine pentru a-l scoate de acolo.

Când Pavel striga acum 2000 de ani: “Pot totul în Hristos!” S-a referit chiar la totul. Când Hristos a zis că ne-a dat putere asupra întregii puteri a Satanei s-a referit la toată puterea lui!

Când Biserica nu mai crede că poate scoate draci, când nu mai crede că are soluții pentru problemele sociețății atunci oamenii își fac propria Biblie din care scot pasajele cu neputințele lor în fața cărora Biserica a zis că nu poate.

Depinde de tine ce steag fluturi, steagul îndoielii sau al încrederii depline.

Doamne ajută si haideti la referendum pe 7 octombrie!