Prima funie care se rupe este funia relației cu Dumnezeu. Doi soți care se ceartă și-și aruncă cuvinte jignitoare unul altuia, doi soți care țipă unul la altul și își aruncă reciproc regretul că s-au căsătorit nu mai pot veni în unitate înaintea lui Dumnezeu, se simt rușinați să se mai roage împreună, de obicei nici nu se mai rogă și atunci Satana a profitat, a luat vlaga spirituală a familiei. Apoi ne mirăm de ce demonii de ură, de neiertare și de divorț își fac apariția și nu mai pleacă. De aceea trebuie să veghem ca cearta să nu rupă funia relației cu Dumnezeu. Familia trebuie oricând să fie gata să înalțe rugăciune puternice în pace și liniște pentru a fi ascultate.
A doua funie este funia psihico-emoțională. Cearta reușește “performanța” de a deconecta doi oameni, indiferent cât de mult s-au iubit înainte, de aceea aud tot mai des: “Pe cât de mult îl iubeam, pe atât de mult îl urăsc!” De ce? Pentru că cei doi au lăsat ca cearta să-i detașeze psihic și emoțional. Și-au tăiat această funie atât de importantă a relației. De aceea trebuie să nu lăsăm ca cearta să taie această conexiune. Vegheați pentru ca a voastră legătură psihică și emoțională să fie consolidată prin iubire și nu ruptă prin cicăleală, reproș, iritare, amărăciune, nemulțumire și alte porți deschise.
A treia funie este funia atracției fizice. Un cuplu în care cearta apare zilnic este un cuplu care și-a rupt funia aceasta a bucuriei trupești. Mai ales femeia nu poate avea niciun fel de atracție fizică față de un soț mânios, certăreț și rece. Funia atracției fizice odată tăiată prin ceartă produce un dezechilibru imens, apare o și mai mare tensiune în relație, iar totul se prăbușește ca un pod din funii făcut peste o prăpastie. Dacă una s-a rupt podul nu mai e stabil. Odată ce prin ceartă ai rupt funia atracției fizice față de partener, Satana îți aduce alte persoane cu care să te ispitească și prin care să te mintă că vei fi fericit.
Spune nu certurilor din familie pentru că așa cum spune Scriptura: “Cine iubește certurile iubește păcatul…” (Prov. 17:19).
Cu prețuire,
Toni Berbece