Nu glumesc, chiar așa îl cheamă pe băiețelul din imagine cu sacoul imens pe el. Am plâns în casa lui, am plâns până nu am mai putut, am plâns de durere, două camere minuscule și 10 copii plus doi părinți. Pe masă o mămăligă din care au ciugulit cei 10 toată ziua. Ei nu au nicio vină că s-au născut acolo, ei nu au nicio vină că nu au casă mare, curent electric, căldură și hainele de care au nevoie. Casa lor e la 15 minute de șosea și la o oră de mers pe jos până la școală. Nu știam ce să le mai dăm, un sac de haine, niște ghiozdane și niște alimente au fost pentru ei mană cerească.
În alt sat am întâlnit nouă copii într-o cameră, iar sora lor cea mai mare de doar 11 ani le gătea celor mici. Am întrebat-o ce să-i aduc data viitoare când venim la ei, mi-a zis că își dorește o bicicletă cu care va ajunge mai repede la școală. În alt sat am întâlnit două familii care avea împreună peste 10 copii, iar curtea nu era mai mare de 300 mp, iar căsuțele minuscule. Una dintre mame ne povestea că trebuie să nască, iar pe unul dintre copii l-a născut pe dușumea asistată de soțul ei, pentru că ambulanțele vin greu, iar ei nu au telefon să sune, ci trebuie să caute un telefon pe la vecini.
Vrei să fii mai mulțumitor cu ceea ce ai? Vrei să fii misionar, vrei să dăruiești ceva și nu ai cui? Hai într-o excursie în Vaslui, ca Vaslui sunt zeci de alte județe din țară, pline de sărăcie, pline de copii care nu au nicio șansă dacă nu le este dată una. Noi ne-am dus să le ducem ghiozdane, dar ne-am făcut o listă cu o sumedenie de alte lucruri pe care trebuie să le ducem în zonă curând. Abia așteptăm să revenim. Mulțumim Magdei Savuica și echipei Dragoste Desculț pentru treaba minunată pe care o fac în acest județ și pentru că ne-au fost călăuză. 🙂
Cu prețuire,
Toni Berbece