Acum câteva zile m-a sunat un prieten care știa că suntem în zona Sucevei cu multe paturi și saltele, mi-a spus că nu găsesc să mai cumpere saltele și că ar avea nevoie de la noi de câteva, deoarece Biserica lui dorește să scoată băncile și să facă din sala de slujbe o cameră mare de primit refugiați, ne-am dat întâlnire la un alt centru de refugiați unde am dus 22 de paturi si 45 de saltele și le-am dat si lor câte mi-au cerut. Apoi am primit poza de mai jos în care se vede clar cum băncile sunt puse una peste alta în spatele Bisericii, iar paturile pentru refugiați sunt așezate frumos, deja găzduiesc si refugiați.
Zilele acestea am văzut o mobilizare istorică pentru refugiații ucraineni, iar în prima linie au fost Bisericile de tot felul. Un preot din Brașov mă caută de câteva zile să îmi doneze câteva alimente pentru depozitul Misiunii Profides din care pleacă zilnic dube cu alimente și alte bunuri spre centre de refugiați, inițial s-a interesat ce tip de creștini suntem, dar apoi a lăsat-o baltă spunând ceva de genul: “Dar ce contează ce etichetă avem, important este să iubim, să ajutăm, să fim una în iubire!” Ieri am mai comandat 50 de saltele, ar fi în total 300 de saltele cumpărate și primite prin care am oferit un loc moale si călduros celor care fug de război și știu că vom ajunge să împărțim chiar mii, pentru că aceasta este menirea noastră, să plângem cu cei ce plâng și apoi să putem râde împreuna cu ei când inimile lor vor fi mângâiate.
Biblia ne spune așa: “Duceţi apă celor ce le este sete; locuitorii ţării Tema (Ucraina), duceţi pâine fugarilor! Căci ei fug dinaintea săbiilor, dinaintea sabiei scoase din teacă, dinaintea arcului încordat și dinaintea unei lupte înverșunate”
(Isaia 21:14-15). Da, zilele acestea România este în linia întâi în a duce pâine fugarilor, cred că pasiunea noastră pentru ei va tine războiul departe de granița noastră.
Vă mulțumesc pentru implicare,
Toni Berbece