În America putem vedea dincolo de crime, jafuri, bătăi, incendieri și anarhie ceva de factură spirituală. Diavolul, care a câștigat foarte mult teren în ultimile decenii prin mass media și îndoctrinare demonică prin școli și politică, în timpul conducerii lui Trump pierde tot mai mult teren. Acest om a luptat cu Biblia în mână, înconjurat de oameni ai rugăciunii, bazându-se pe mijlocirea credincioșilor și pe voturile lor. Dacă creștinii au plâns mult în timpul conducerii lui Obama (eu personal am întâlnit un bătrânel american care plângea vorbind despre depravare promovată de acest președinte), în Timpul lui Trump ei îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că mai dă Americii o șansă.

Când ridici Biblia, când permiți grupuri de rugăciune și de studiu Biblic în Casa Albă, când lupți pentru eliberarea Bisericii de sub “jugul Pandemiei”, când scoți spurcăciunea de pe site-ul Casei Albe, când proclami credința în Dumnezeu ca virtute e normal să urle dracii aceia care au crezut că vor pune definitiv ghearele pe America.

Dumnezeu să binecuvinteze și țara noastră cu un președinte care să lupte pentru credința în Dumnezeu și pentru Biserică, un președinte care să se înconjoare cu oameni ai rugăciunii, un președinte care să ridice Cuvântul lui Dumnezeu fără rușine înaintea poporului său.

Doamne binecuvintează țara noastră și toate popoarele lumii cu credință în Tine!

Cu prețuire,

Toni Berbece

Unde nu-i Dumnezeu oamenii nu mai au milă nici când “fac dreptate”, ei pun genunchiul pe grumazul unui semen ca pe grumazul unei vite până când acesta își dă suflarea. Nu simt compasiune nici când cel sugrumat cere milă cu ultima suflare de viață. Fără Dumnezeu nu e milă! Pentru 20 de dolari presupuși a fi falși se ia suflarea unui om, pentru că o hârtie cu care poți cumpăra mărunțișuri valorează mai mult decât suflarea unui om. Acesta este materialismul, banul e mai important decât suflarea de viață.

Unde nu-i Dumnezeu dreptatea se cere cu pumnul, în stradă, dând foc mașinilor, ucigând alți oameni nevinovați și distrugând bunuri agonisite o viață. Unde nu-i Dumnezeu nu-i logică în felul în care se cere dreptate, nu poți cere dreptate pentru un om ucigând sau distrugând viețile a zeci de mii. Creștinismul nu va face niciodată acest lucru de aceea zic că ceea ce vedem în America este dovada că o mare parte din ea nu-L cunoaște pe Dumnezeul păcii.

Unde nu-i Dumnezeu oamenii nu mai au stăpânire de sine, oamenii nu mai au respect, nu mai au liniște și pace, se poartă ca niște animale chiar dacă trimit rachete în spațiu. Degeaba avem telefoane Smart dacă cu ele filmăm josnicia ființei umane, degeaba avem mașini care vorbesc și merg singure, degeaba avem școli dotate cu laboratoare și biblioteci digitale dacă nu suntem capabili să ne stăpânim firea. De aceea cea mai mare realizare a omului este și va rămâne stăpânirea de sine. Biblia spune așa: “Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi” (Proverbe 16:32). Dumnezeu este singurul îmblânzitor al ființei umane, iar Isus ne-a spus că cei blânzi vor moșteni pământul. Cei tulburați de mânie vor fi repede găsiți de moarte.

Ne rugăm pentru pacea Americii!

Cu prețuire,

Toni Berbece

Mă gândesc că de cele mai multe ori noi părinții suntem cei care-i împiedicăm pe copii să-L cunoască pe Hristos, care este binecuvântarea lor.

Sunt părinți care râd când copiii lor drăcuie și înjură ca ei, sunt părinți care râd când copiii lor se servesc cu alcoolul de pe mesele lor, sunt părinți care se amuză când copiii lor le imită gestul de a fuma, sunt părinți care nu-i conduc pe copiii spre Hristos, ci tocmai spre Diavolul.

Sunt părinți care nu s-au rugat niciodată cu copiii lor dimineața, înainte de masă sau înainte de culcare, dar i-au expus la certuri, la discuții scârboase, la vorbe umilitoare și descurajatoare. Sunt părinți care își expun copiii la toate filmele spurcate, la emisiuni josnice cu “vulipțe” și “viorei”, sunt părinți care își poluează casa cu muzică drăcească, plină de păcat, dar care n-au fost văzuți niciodată de copiii lor citind Biblia.

Pentru toți acești părinți, de ziua copilului, spun: “Lăsați-i să-L cunoască pe Hristos!” Pentru că părinții sunt adesea cea mai mare piedică în calea cunoașterii lui Dumnezeu. Iar dacă vreți să le oferiți copiilor cel mai mare cadou pe care-L pot primi în viața aceasta luați-le o Biblie pentru copii și citiți-le din ea, iar apoi dăruiți-le o Biblie normală pe care să o aibă cu ei oriunde s-ar duce. Puneți-i să citească Psalmii, învățați-i să se roage, să ceară în Numele lui Isus, să iubeasca viețile sfinților, să-și aleagă modele reale dintre sfinți. Acestea sunt cele mai prețioase cadouri, care vor face din ei oameni valoroși!

La mulți ani, dragi copii!

Cu prețuire,

Toni Berbece