Skip to main content

L-am văzut pe Diavolul si L-am ales pe Hristos…

L-am văzut pe Diavolul într-un bărbat care si-a bătut soția cu ciocanul, l-am văzut în turbarea veninoasa față de un trup plăpând de femeie, poate si ea neputincioasa la rândul ei, însă L-am ales pe Hristos pentru că El m-a învățat nu să lupt cu sabia, pistolul sau ciocanul, ci să lupt pe genunchi, nu cu carnea si cu sângele, ci cu duhurile răutății.

L-am văzut pe Diavolul într-o mamă care s-a urcat pe bloc cu copilașii si s-a aruncat de acolo, L-am ales pe Hristos pentru ca El m-a învață că ținându-L de mână pot trece peste orice depresie, peste orice problema, peste orice amenințare si intimidare venită prin om sau drac. Nici Hristos nu s-a aruncat de pe streașina Templului când Diavolul l-a ispitit, ci i-a spus: “Înapoia Mea Satană, este scris să nu-L ispitești pe Domnul Dumnezeul Tău (Luca 4:9-13)!” Cu Hristos nu te arunci in gol, ci cu Hristos mergi cântând cântări de laudă chiar si în valea umbrei morții.

L-am văzut pe Diavol într-un creator de modă care s-a sinucis, deși avea faimă, bani, prieteni si toate plăcerile lumii. L-am ales pe Hristos pentru că El îmi dă pace si bucurie oricând si în orice stare, fără a fi disperat să obțin ceva, ci fiind doar îndrăgostit de prezenta Lui precum Maria, care a uitat de mâncare pentru a-L asculta pe Mântuitor. L-am ales pe Hristos pentru că El nu-mi face niciun rău si mă învață să fac doar bine. Tu pe cine ai ales?

Cu prețuire,
Toni Berbece

Comoara de sub “soba” ta…

Un evreu pe nume Aizic din Cracovia a visat că sub podul unui castel regal se afla o comoară. După lungi frământări s-a dus la acel pod, însă era bine păzit, așa că i-a zis paznicului de visul lui. La care paznicul i-a spus: “Interesant este că si eu am avut un vis cum că sub soba unui evreu pe nume Aizic din Cracovia este o comoară, oare să mă duc să o caut?” Morala este că în timp ce Aizic visa după comoara altuia el avea o comoara chiar în casa lui.

Cea mai mare parte din viață, din energie, din vise, din gânduri ni le pierdem poftind ce nu este al nostru si refuzând să ne bucurăm de binecuvântările pe care le avem deja. Poftim partenerii altora, când de fapt ai noștri sunt comorile noastre. Dacă am investi în ei iubirea pe care tânjim să le-o dăm altora oare nu ne-am îmbogăți viețile? Poftim case, masini, lucruri si uitam că de fapt lucrurile care de fapt ne fac fericiți sunt aceleași si pentru sărac si pentru bogat. Aerul, apa, mâncarea, iubirea, îmbrățisarea, râsul, somnul, mișcarea, toate se simt la fel si cu 1 milion de euro si cu buzunarele goale. Am văzut milionari triști și am văzut faliți fericiți. Pentru că totul stă în atitudine.

Cum spunea Apostolul Pavel: “Știu și să trăiesc smerit, știu și să trăiesc în belșug. În totul și în toate m-am deprins și să fiu sătul, și să fiu flămând, și să fiu în belșug, și să fiu în nevoie (Filipeni 4:12-13).” Începe sa te te bucuri de ce ai, iar dacă crezi ca nu si nimic trage aer in piept, o gura de oxigen in spital când plămânii îți sunt bolnavi e tare scumpa. Dacă crezi ca nu ai mare lucru, mănâncă un covrig, alții se hrănesc prin tuburi sau perfuzii. Dacă crezi ca nu ai nimic fă o rugăciune si vei simțit tot Cerul cum coboară pentru a-ți umple sufletul de bucurie.

Cu prețuire,
Toni Berbece

Căsnicia nu se repară cu un ciocan…

Am văzut o poză cu o femeie distrusă de sotul ei cu ciocanul, efectiv era din filmele de groază, am fost tulburat o zi întreaga si eu si soția mea. Ne-am rugat ca această femeie să supraviețuiască. Dar ne-am mai rugat și împotriva răutății din inima omului. Căsnicia nu se reglează cu palma sau pumnul, darămite cu ciocanul, căci violenta este felul Diavolului de a raspunde la o problemă. Când ridici palma tu ca femeie sau ca bărbat sa știi deja ca ai intrat pe un teritoriu demonic al violentei.

Mă gândeam că până la a te pierde cu firea si la a lua un ciocan ca sa faci rău e cale lunga. Acolo e în primul rând vorba scăpată de sub control, jigniri fără număr curg ca o cascada; în al doilea rând este o supărare de moarte, apăsătoare și care îți face din minte un câmp al gândurilor de distrugere, te gândești ce sa faci ca sa îți distrugi partenerul; apoi este o mânie care se materializează chiar prin violentă; iar apoi e fapta care acționează necugetat. Biblia zice: “Lasă mânia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău. Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpâni țara (Psalmul 37:8-10).”

Nu uita că dacă vrei sa îți salvezi familia de distrugere trebuie sa distrugi pofta rea (nu mai pofti nimic din ce au alții, concentrează-te pe ce ai tu); distruge vorba rea (muscă-ți limba sau cere-ți iertare când ai greșit prin vorbe, nu pune sare pe rană prin vorbe si mai usturătoare); nu ridica palma, pumnul, nu lovi, căci de aici începe un calvar si un drum al rănilor care nu prea se mai vindeca niciodată, o femeie lovită este o femeie rănită pentru totdeauna. Așadar, până la divorț sau distrugerea unei familii e o cale lungă, așadar distruge podurile care trec peste Paradisul familiei tale, nu-ți fa poduri de mânie și răutate peste raiul casei tale. Dacă nu poți scapă de răutate, îngenunchează înaintea lui Hristos, El te poate ajuta.

Avem nevoie de rugăciuni cu toții, dezbinarea e mare în lume, pofta e si mai mare, rănile sunt greu de vindecat fără Hristos, materialismul este covârșitor si un mare dușman de multe ori, copiii sunt ispitiți si corupți de mici, de aceea rostesc protecție peste orice familie, chem în ajutor Duhul Sfânt al lui Dumnezeu peste orice nume de familie. Îngerii Lui sa lupte pentru noi cu orice demon care ataca familia! El să ne țină tari si uniți până in ziua Judecății.

Cu prețuire,
Toni Berbece