În Vaslui am întâlnit printre cele mai crunte cazuri medicale și nevoi medicale de când sunt pe pământ. Într-o familie cu mulți copii am văzut un băiețel îmbrăcat în haine de fetiță (așa a primit mama lui de la cineva și așa l-a îmbrăcat), acesta tocmai avusese varicelă. S-a scărpinat peste tot și era plin de bube, de coji și de sânge proaspăt scurs din răni. M-am gândit la băiețelul meu care tocmai a avut și varicelă, însă a fost uns non stop cu cremă mentolată ca să nu-l mănânce și cu multe alte alifii. Dar pe copilul acela cine să-l ungă cu cremă mentolată, de unde să aibă părinții lui așa ceva?

Într-un alt sat am întâlnit un bătrân operat de vreo șase săptămâni de colon, care trebuia să-și scoată firele de vreo patru săptămâni, dar pentru că nu a avut cine să-l ducă la spital operația arăta destul de rău, iar carnea crescuse pe alocuri peste fire. L-am ajutat cum am putut. Ne-am golit toată trusa medicală din mașină, i-am dat tot ce aveam, betadină, apă oxigenată, comprese sterile, iar un cadru medical care a fost cu noi l-a ajutat cu firele. Mai era o problemă pentru că nemaiavând intestine, excrementele le elima într-o pungă lipită de corp, dar nu mai avea pungi să o schimbe pe cea veche, așadar problema era gravă. Am ruga pe cineva să-i aducă urgent câteva și i-am promis că-i aducem pungi să le poată schimba la timp.

Cea mai acută problemă este în ceea ce priveste medicamentele la copii, care răcesc foarte des și au nevoie de nurofen sirop, supozitoare, siropuri de tuse, vitamine și multe altele. Pamperșii sunt de asemenea o problemă mare, iar șervețelele umede ar salva mulți copilași de usturimi și iritări. Femei gravide sunt cu duiumul, iar acestea nu știu ce-i acela acid folic și nu au niciun fel de vitamine pentru graviduțe.

Așadar facem o campanie de strângere de medicamente de tot felul, de pamperși, șervețele umede, betadină, comprese și multe altele. Dacă doriți să ajutați scrieți-mi în privat și veți contribui la dotarea “caravanei” noastre medicale.

Doamne ajută!

Cu prețuire,

Toni Berbece

Rupe din timpul tău și stai tăcut ascultând durerea unui om care nu are cui să i-o spună. Nu te vei simți încărcat cu “problemele lui”, ci din contră, vei simți bucuria unui om eliberat, nu îți vei mai aduce aminte după o vreme ce ați vorbit, dar îți vei aduce aminte bucuria unei prietenii de nădejde.

Rupe din banii tăi, poate din puținii pe care-i ai, și dă celui ce nu are deloc. Vei observa că nu te simți mai sărac, ci din contră mai bogat cu mai puțini bani în cont sau buzunar, dar cu inima mai plină, pentru că bogăția, cum spune un cântăreț autohton, stă în inimi nu în foi.

Rupe din bunurile tale, dăruiește o haină, o cămașă, un fes, orice, pentru că Tabita a fost înviată din morți de văduvele îmbrăcate de ea. Mai bună decât terapia prin shoping este terapia prin dăruit din șifonierul tău, pune-te și scoate din ce ai, apoi mergi și dăruiește, vei simți Cerul în inima ta. Și de nu ți se va prelungi firul vieții pentru cât ai dăruit, cel puțin te vei duce acolo unde ți-ai strâns comoara.

Rupe din relaxarea ta și ajută, pune mâna pe o lopată și ajută la construirea unei case (la casa lui Superman din Vaslui pe care o începem pe 30 septembrie), pe o mătură și fă curat unor bătrâni sau ajută o mămică cu mulți copii, fă cumpărăturile unei persoane imobilizate la pat, fă temele cu un nepot, stai cu un copil mic ca părinții să se relaxeze. Toate acestea dau sens vieții, pentru că adesea devenim ca marea moartă primim tot ce ni se dă dar nu dăm nimic înapoi.

Cu prețuire,

Toni Berbece…

Naziștii când voiau să omoare copilul unor evrei pe repede înainte fără să-l mai treacă prin lagăr și prin camera de cazare își puneau o pătură pe mâini și cu pătura aceea apucau copilul, iar un altul îl împușca. Astfel sângele care se scurgea nu le ajungea pe mâini. Dar ce nu știau și nu credeau ei atunci era faptul că mâinile lor înaintea lui Dumnezeu erau murdare de sânge chiar dacă nu ajungea niciun strop pe ele.

La fel e și azi, unii își pun mănuși lungi să nu le ajungă sângele copiilor omorâți în contact cu pielea lor, scot mănușile, dar sângele tot acolo le rămâne, pe mâinile care au sfârtecat mii de vieți. Unele mame cred că dacă ele nu pun mâna pe copilul scos din ele, ci un medic face asta, ele rămân curate. Nu este adevărat, sângele copilului va striga împotriva lor dacă nu se căiesc și nu se lasă de această mișelie.

Înaintea lui Dumnezeu fiecare om, chiar dacă este încă în pântecul mamei, are deja toate zilele notate. A scurta viața cuiva cu o zi sau chiar cu toate, cum e cazul avorturilor, este crimă. Spune nu avortului ca medic sau ca părinte și vei spune nu crimei!

Doamne ajută!

Cu prețuire,

Toni Berbece