Am auzit pe cineva spunând să nu mergem la sală că sunte ispite, aș vrea să vă spun că în Mall și pe stradă sunt mai multe fete în colanți decât la sală, cu mult mai multe. Aș vrea să vă spun că la multe locul de muncă sunt ispite mai directe și mai perverse decât la sală, aș vrea să vă spun că într-o călătorie de team building sunt mai multe ispite decât la sală. De fapt cine nu știe să-și țină vasul în stăpânire în cămăruța lui când e singur sau pe internet nu va ști să-și țină vasul în stăpânire nicăieri. Obsesia sexuală pleacă din nestăpânirea vasului în intimitatea vieții tale.

Știu pastori care au curvit în biroul pastoral (caz recent în care soția l-a descoperit și pârât) și preoți care au curvit în altar sau la locul de spovedanie (au fost dați și pe la știri). Așadar, nu o sală spurcă pe om, ci te spurcă privirea oprită asupra cui nu trebuie și pofta inimii nestăpânită. Iov spunea: “Făcusem un legământ cu ochii mei, şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare (Iov 31:1). Dacă la birou, în Mall, în Biserică, pe stradă nu îți stăpânești privirea și inima, nu ești mai sfânt decât unul care merge la sală. De fapt am realizat că pofta e învinsă de un spirit disciplinat, am observat că cei lacomi de mâncare sunt lacomi în multe privințe, iar apetitul sexual are mare legătură cu apetitul exagerat față de mâncare și față de altele. Înfrânarea și disciplina trupească sunt importante. Wurmbrand povestea ca în celulă singuratică în care era privat de toate cele, i-au adus o prostituată ca să-l ispitească, dar el a învins pofta. Uneori viața îți întinde astfel de capcane unde nu te aștepți, ca lui Iosif, dar cine învinge în minte și inima, va învinge și pe stradă și la muncă și la sală.

Așadar, nu mersul la sală te spurcă, pentru că în societatea în care trăim chiar și în Biserici intră din păcate cam același număr de ispite ca la sala de fitnes, femei ispititoare vor fi și în fața ta în Biserică uneori, dar dacă ți-ai disciplinat ochii și inima vei birui oriunde. Avem în Bisericile noastre instructori de fitnes și oameni care merg la sală cu duiumul, nu sunt păcătoși, ci cred ca sunt oameni care au reușit să-și stăpânească trupul în mediul lor de muncă sau relaxare/antrenament, ceea ce unii “sfinți judecători” n-au reușit, deși nu lucrează într-un mediu “așa de toxic”. De fapt Bisericile noastre duc lipsă grav de o disciplină trupească, iar multe dintre bolile de care cerem vindecare sunt cauzate de sedentarism, îmbuibare și lipsa de grijă față de Templul Duhului Sfânt.

Oriunde ai fi, dragul meu, trăiește sub acest aspect: “Ci mă port aspru cu trupul meu şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat (1 Corinteni 9:27). Și încă ceva, nu fă din Templul Duhului Sfânt un idol, ci închină-te doar Regelui care trebuie să domnească în acest Templu Sfânt! Nimic să nu pună stăpânire pe tine în afară de Hristos! Si inca ceva, daca n-ai incredintarea sa faci ceva, nu fa. Nu trece peste cugetul tau. Totul sa faci dupa puterea si incredintarea ta fara sa ii judeci pe altii.

Cu prețuire,
Toni Berbece

Mereu am observat ca e o forță, o armată care deși e tăcută știe ce vrea și se arată doar când e nevoie, în rest construiește binele în liniște. Am observat acest lucru de exemplu la Marșul Apărătorilor Credinței. Din reacții părea ca nu sunt mulți. Raul se ridicase împotriva noastră, răul e guraliv și face multă gălăgie pentru a da impresia că e majoritar, Diavolul știe bine cât de puternică e unitatea creștinilor în rugăciune, nu tremură la o predică bună fără rugăciune, dar tremură la orice lucru făcut cu rugăciune. Când a venit vremea să ne adunăm am rămas uimit cum parcă ieșeau din pământ cu miile, nu m-a mirat nici afirmația unui credincios care a zis ca sigur cu noi sunt și îngeri. Armata tăcută a Duhului Sfânt și-a făcut apariția și a mișcat țara.

Azi dimineață mi-a scris o doamnă că nu a putut veni la Național Arena (anul acesta va fi pe 18 aprilie în Vinerea Mare de la ora 17:00) și nici la Marșuri, însă acum realizează că acestea au deschis larg poarta spre o trezire, spre o schimbare în bine a națiunii. Știe că ceea ce facem contează. E o forță care mișcă națiunea, se ridică un popor care știe ce vrea și care nu poate fi clintit. Care nu mai poate fi manipulat de știri și “opinii binevoitoare”. E o “pleavă a societății”, care de fapt e grâul. E o “prostime” a societății care de fapt este “înțelepciunea”. E interesant cum și în pandemie unii ne făceau prosti, iar apoi s-a dovedit că aveam dreptate. Nu am auzit niciodată scuze de la cei care ne-au făcut inculți, periculoși, prosti și atât de inadaptați social încât nu meritam să luăm decizii pentru noi și copiii noștri. Există documente, chiar științifice, care demonstrează că precauția noastră a fost chiar bună.

Însă azi, după toată această experiență, știm ce vrem. Vrem să susținem schimbarea de care unii se “tem” atât de tare, vrem să susținem o Românie în care credința să nu mai fie o “instituție” cu reminiscențe “comuniste”, ci credința să fie așa cum vedem în Scripturi. Vrem o țară nu neapărat ca afară, ci o țară binecuvântată, cum doar noi românii o putem crea pentru că o iubim. O țară nu ruptă de lume, ci o binecuvântare pentru lume, nu cu alianțe și poduri rupte, ci pe aceste poduri să ducem binecuvântări către popoare. Pământul nostru este impregnat cu sânge sfânt, sângele celor care s-au jertfit pentru noi, după cum zice Scriptura: “Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi” (Ioan 15:13). Românii au acest spirit de sacrificiu, sacrificiu pentru o schimbare, care vine din Hristos (Cel mai mare sacrificiu al dragostei). A venit vremea să mijlocim mai mult pentru RENAȘTEREA ROMÂNIEI, care a fost profețită și care se va împlini curând. A venit vremea să credem, să perseverăm în această încredere că Dumnezeu chiar va face ceva, iar când El începe nu se oprește la jumătate, nici nu se răzgândește în drum. Schimbarea a început și va continua până la capăt. Urmează o vreme de har pentru Romania noastră iubită, o trezire spirituală, socială, economică care se ca simți internațional. România va străluci spre slava lui Hristos! Doamne ajută!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Vă mulțumesc că ați avut încredere în ceea ce Dumnezeu a pus în mine și nu m-ați părăsit nicio clipă chiar și atunci când cel rău a urlat contra mea și a aruncat cu pietre în mine. Voi ați fost scutul meu de la Dumnezeu și camarazii mei de luptă. Prietenii adevărați rămân când e vorba de suferit împreună, iar voi ați făcut-o din plin.

Vă mulțumesc că ați tras și trageți la același jug, jugul lui Hristos la care m-am înhămat de mult. Vă mulțumesc ca ați crezut în viziunea măreață primită de la Duhul Sfânt, nu ați râs când v-am vorbit de adunat cu zecile de mii pe stadioane și în marșuri, Trezirea Națiunii (18 aprilie 2025) și Marșul Apărătorilor Credinței (4 octombrie 2025) au dovedit și dovedesc credincioșia voastră în glasul lui Dumnezeu făcut auzit printr-o mână de țărână. Mulți au râs crezând ca voi eșua, dar au rămas șocați când au văzut armata lui Hristos prin voi. Vă mulțumesc că ați crezut și ați venit și veți mai veni pentru Hristos, Domnul nostru.

Vă mulțumesc că vă rugați pentru mine, că îi cereți lui Hristos să mă folosească în dreptul vostru. Sunt cel mai onorat să fiu slujitorul tuturor, să mă încing ca Hristos cu ștergarul și să vă spăl picioarele tuturor, Dumnezeu mă știe că vă spăl adesea picioarele credinței cu lacrimile mijlocirii. Îmi doresc să vă mângâi inimile, să vă vorbesc prin Duhul Sfânt si să vă îndrept pe calea spre Cer cu hotărâre părintească. Vă iubesc pe toți și abia aștept să facem împreună lucruri mai mărețe decât până acum, toate pentru Hristos.

Cu iubire pentru toți,
Toni Berbece