Skip to main content

Învață să-ți folosești sentimentele…

Bunica ei tocmai murise, era tare tristă și știam că tăcerea mea nu o ajută. Știam că trebuie să fac ceva ca să o înveselesc, pentru că adesea în căsnicie i-am dat impresia că nu-mi pasă de ce simte doar pentru că am rămas blocat și nu am știut cum să răspund. Bărbatul când trece printr-o tragedie simte nevoia să se izoleze, femeia în schimb are nevoie să fie înconjurată de oameni care plâng cu ea, de un umăr pe care să plângă și acela trebuie să fie al bărbatului ei.

Bărbatul când pică vrea să se ridice singur, e o chestiune de bărbăție, femeia când pică are nevoie de o mână care să o ridice și de o voce care să-i dea confort. De aceea noi bărbații trebuie să învățăm că femeia nu trebuie tratată ca un bărbat, nu trebuie să-i dăm spațiu de recuperare cum ar vrea un bărbat, ci trebuie liniștită cu multe cuvinte mângâietoare și cu timp în care ea să-si spună “of-ul”.

Am observat defectul acesta într-un deceniu jumătate de căsnicie, că adesea noi bărbații avem tendința să repezim femeia cu aceste cuvinte când este în necaz: “Te mai smiorcăi mult, te mai plângi mult, mai verși multe lacrimi de crocodil?” Crezând că astfel le îmbărbătăm. Aceste cuvinte nu vor funcționa niciodată, ci câteva cuvinte de liniștire de genul: “Totul va fi bine!” Fac mai mult decât 100 de reproșuri masculine. Pentru o căsnicie fericită trebuie să învățăm să ne folosim cuvintele si mai ales sentimentele. Dar bărbații de ce au nevoie? Au nevoie să se lase și ei ajutați si iubiți, chiar dacă li se pare că nu este atât de bărbătesc acest lucru, însă Biblia ne spune să ne lăsam îmbătați tot timpul de drăgălășiile ei (Proverbe 5:9).

Cu prețuire,

Toni si Gabriela Berbece

Planuri demonice de a ni se închide “robinetul” !?!

Să nu ne mirăm când “elitele” acestea fără Dumnezeu, care se cred stăpânii lumii, în disperarea lor de a “salva” Planeta, Pământul acesta care se îndreptă rapid spre final, fac planuri demonice de a opri robineții consumului pentru a reduce ceea ce cred ei că este “cauza” degradării Pământului. Ei cred ca oprind poluarea vor opri profețiile Bibliei si ceea ce oamenii de știință ne confirmă, anume că bateriile pământului sunt pe final, iar curând orice suflare va veni la Judecata înaintea lui Dumnezeu. Judecata si sfârșitul sunt de neevitat, prea mult nu mai e.

Si Diavolul știe că îi cam sună ceasul și va încerca să chinuie tot mai mult locuitorii Pământului și o va face cu succes prin aceste elite “ateiste”. Așadar, prin închiderea robineților de consum se va ajunge la înfometarea unei părți însemnate a Planetei, însă efectul va fi că populația se va răscula pe alocuri, mulți lideri vor tremura de frică si chiar vor fi scoși de la putere, pentru că vremea Antihristului încă n-a sosit. Abia Antihristul va putea să-și supună pământul prin asuprire pentru o perioada foarte, foarte scurtă. Ultima generație va cunoaște cu adevărat necazul cel mare când acest Nelegiuit se va arăta, dar încă nu-i este vremea pentru că încă mai avem de salvat milioane de suflete prin Hristos. Este o perioada de har pentru Biserică, milioane se vor pune la adăpost prin acceptarea Jertfei Lui.

Dar, voi cei care sunteți ai lui Hristos nu vă temeți de ce va veni. În aceste vremuri Biserica Lui va fi Hambar pentru cei nevoiași, cei ce Îi aparțin vor prospera precum evreii in Gosen, atât fizic cât si spiritual. Locurile de muncă ale credincioșilor vor prospera, pâinea si carnea nu se vor împuțina, credincioșii vor ajunge binecuvântare pentru mulți, iar pâinea si belșugul vor fi împărțite prin mâinile credincioșilor cum a fost împărțit grâul din Egipt prin Iosif. Această perioadă va zgudui pământul pentru ca cei ce răspund chemării să se întoarcă la Hristos si să fie scăpați de moartea veșnică. Ești tu gata? Ce tabără ai ales? Se poate observa cum a început deja chinul pentru cei ce-L resping pe Hristos.

“Am fost tânăr şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea.” – Psalmul 37:25

Cu prețuire pentru sfinți,
Toni Berbece

Voi ne acuzați?

Voi ne acuzați de ură când vă spunem că ce faceți este o urâciune înaintea lui Dumnezeu, dar voi nu aveți milă când ascundeți bolile pe care pentru plăcerea proprie le transmiteți de la unii la alții, condamnând în definitiv la moarte precoce persoanele despre care ziceți că le iubiți? Așadar, cine iubește cu adevărat, oare cine vă avertizează că vă distrugeți prin păcat sau cine ascunde faptul că are o boală incurabilă si o transmite persoanei pe care o minte că o iubește?

Voi ne acuzați de ură când vă spunem că uciderea de prunci e păcat, când de fapt voi nu aveți pic de milă pentru copiii voștri? Despre voi care ucideți copii a strigat Dumnezeu prin Psalmist următoarele: “Și‑au jertfit fiii și fiicele în cinstea demonilor. Au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor și al fiicelor lor, jertfindu‑i idolilor Canaanului, și au spurcat țara din cauza sângelui. S‑au întinat prin faptele lor și s‑au prostituat prin lucrările lor. Atunci s‑a aprins mânia Domnului împotriva poporului Său (Psalmul 106:37-40). Mânia lui Dumnezeu se aprinde asupra acestei țări din cauza sângelui nevinovat vărsat șiroaie, iar prima cauză care duce la uciderea de copii este că acest popor iubește curvia.

Voi ne acuzați de ură pe noi creștinii când vă spunem să ne lăsați copiii în pace si sa nu-i spurcați cu “ideologii demonice”, care le pervertesc mințile. Tratați copiii ca pe niște viitori “perverși” si ne acuzați de ură când vrem să-i apărăm. Da, urâm din toată inima ceva, anume păcatul și consecințele lui. Chemarea la puritate, chemarea la responsabilitate, chemarea la disciplină, chemarea la respect reciproc, chemarea la păzirea legilor care ne diferențiază de animale nu înseamnă ură, ci înseamnă înțelepciune.

Cu prețuire pentru sfinți,
Toni Berbece