Punctul acela mic este planeta noastră, pe acel punct este un alt punct care nu se poate vedea în poză nici dacă o mărești de zeci de ori, iar acel punct ești tu. Problema este când acel punct se crede singur în Univers și apărut la întâmplare, precum o furnică rebelă care crede că n-o privește nimeni care ar putea să-i zdrobească mușuroiul cu un călcâi.
Și mai mare problemă este când acel punct minuscul, ca o moleculă din corpul nostru, se crede Dumnezeu. Era un Rege bogat și înțelept, dar tare mândru care a început să se creadă Dumnezeu pe pământ și să facă ce vrea cu semenii lui, regele Tirului împotriva căruia Dumnezeu a vorbit prin profetul Ezechel astfel: «Pentru că îţi asemeni gândirea cu gândirea lui Dumnezeu, iată, aduc împotriva ta nişte străini, pe cele mai barbare dintre neamuri. Ele îşi vor scoate sabia împotriva minunatei tale înţelepciuni şi îţi vor pângări strălucirea. Te vor coborî în groapă şi vei muri de o moarte violentă în inima mărilor. Vei mai zice tu atunci: ‘Sunt Dumnezeu!’, în faţa ucigaşului tău? Vei fi un biet om, nu Dumnezeu în mâna celor ce te vor străpunge!”
Dacă Dumnezeu permite să fim străpunși de viruși, calamități, cutremure, de războaie, de dictaturi, de tot felul de tulburări, este pentru că ne credem dumnezei, deși suntem niște puncte pe o planetă cât un punct, iar cu toate acestea Hristos iubește aceste “punctulețe” enorm de mult și le vrea cu Sine în Cer. Acolo sus nu vom mai fi puncte mici pe o planetă albastră cât un bob de nisip, ci Biblia ne spune că vom fi ca El (1 Ioan 3:2), El ne va da din slava Sa pentru a ne bucura de Cerul nelimitat.
Apostolul Petru ne spune: “Căci „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă har”. Smeriţi-vă dar sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe (1 Petru 5:6).” Smerește-te azi, caută-L pe Dumnezeu, recunoaște-L în toate căile tale și vei avea favoare aici și dincolo.
Cu prețuire,
Toni Berbece