Odată a venit la mine cineva și mi-a zis un vis în care un pastor ținea în mână un bebeluș mort, îl legăna ca și cum ar fi fost viu și dorea să-l adoarmă. Toți din jur vedeau că acel copil este mort, însă el pur și simplu nu dorea să admită acest lucru. Cel care a avut visul era foarte frământat și m-a întrebat dacă știu ce înseamnă. El avea idee despre sensul visului, însă îi era greu să creadă în tălmăcirea lui. Dumnezeu m-a luminat să realizez că acest vis înseamnă următoarele: din cauza nevegherii și din cauza lipsei de sfințenie, lucrarea acestui om era moartă din punct de vedere spiritual, neproductivă, însă el nu voia să accepte și mergea înainte din inerție, fără ungere și fără voia lui Dumnezeu.
M-a înfiorat acest vis care reflecstă realitate și mi-am pus întrebarea: Oare câți mai sunt pe întreg pământul care leagănă „copii morți”? E trist, e șocant dar real din păcate. Nu pot să uit cum Dumnezeu, care vorbește și astăzi, a spus că în zilele acestea vor fi multe Biserici în care se va citi din Biblie, se va predica, se vor cânta cântări de laudă în cinstea Lui, dar El, Dumnezeu, nu va avea nici un om în multe din ele. Pentru că sfințenia nu are loc printre ei, ci este doar o pocăință de pe buze.
Soția mea a copilărit într-o „biserică” din care majoritatea copiilor cu care ea a crescut în acel loc și cu care se întâlnea duminică de duminică s-a dus în lumea largă fără să mai dorească să audă ceva despre Dumnezeu. Au copilărit acolo, s-au făcut mari însă nimic din ce este sfânt nu s-a lipit de majoritatea dintre ei. Și soția mea a fost întoarsă spre Dumnezeu miraculos. De ce această situație? Pentru că pocăința nu era reală, era, vorba unui priete, „de paradă”. Dar cunosc și multe Biserici extrem de puternice și bine închegate în Cristos care dau generații de sfinți de zeci de ani încoace. Slavă lui Dumnezeu pentru ele.
Ce faci însă dacă realizezi că ești de cinci ani într-o astfel de biserică eșuată, că nu ai crescut de loc spiritual și că ești mai rău ca înainte? Ce faci dacă realizezi că nu doar ție ți se întâmplă asta, ci că este climatul spiritual general al acelei lucrări? Ce faci dacă ai copiii pe care dorești să-i educi creștinește și realizezi că în Biserica în care mergi nu au nici un viitor în Cristos? Evident că îi poți învăța acasă, dar ei au nevoie de un anturaj sănătos, de prieteni cu care să crească și care să fie curați. Unde să-i găsească dacă nu în Biserică? Și atunci ce faci? Pleci sau rămâi? Ce zice Biblia despre o astfel de decizie?
Nu vă mirați ca și cum n-ar exista astfel de locuri. Și Pavel le spuen tăios corintenilor: ”Vă dau aceste învățături, dar nu vă laud pentru că vă adunați laolaltă nu ca să vă faceți mai buni, ci ca să vă faceți mai răi” (1 Crointeni 11:17).
Cu siguranță că vor veni la tine oameni când vor auzi că vrei să pleci și-ți vor spune următorul verset rupt cu totul din context: ”Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei, ci să ne îndemnăm unii pe alții, și cu atât mai mult, cu cât vedeți că ziua se apropie” (Evrei 10:25). Despre ce adunare este vorba aici? Despre un grup de oameni? Despre grupul acela care se adună la adresa X o dată pe săptămână și care ție îți face mai mult rău decât bine? Și care te ”agresează” spiritual când vrei să pleci și să cauți un grup mai bun spunându-ți că te lepezi de Cristos?
Nici vorbă, în acest verset autorul epistolei către Evrei spune cu un verset înainte la ce se referă. Luând cel puțin două verset înainte și unul după găsim următoarele, că trebuie „să ținem fără șovăire la mărturisirea nădejdii noastre (v.23)” (adică la mărturisirea lui Cristos Mântuitorul). Așadar evreii sunt îndemnați să nu-L părăsească pe Cristos și să nu se întoarcă la credința iudaică din care au plecat, sau să nu părăsească adunarea sfinților în general întorcându-se la viața de păcat cum găsim în versetul 26, în care suntem avertizați că dacă păcătuim cu voia nu mai este nici o ispășire. Despre această adunare este vorba, despre adunarea sfinților de pe tot pământul din care faci parte și tu, despre adunarea sfinților care Îl mărturisesc pe Cristos și care se păstrează fără pată.
Să nu uităm că Pavel era un pelegrin, el alerga din loc în loc, din oraș în oraș, din țară în țară și de multe ori schimba și continentele. El nu putea să ceară sfinților să nu părăsească grupurile de casă în care ei se vedeau pentru că atunci ar fi oprit misiunea de a duce Vestea Bună mai departe. Cum să-i spui unuia ca Timotei: Ai grijă să nu părăsești adunarea în care te-ai născut și în care ai copilărit? Păi mulți ca Timotei părăsise de mult adunările în care au crescut și s-au dus să convertească pe alții, au format Biserici pe care le-au lăsat în grija unor frați și s-au dus să formeze altele.
Dumnezeu Însuși poate să-ți ceară să părăsești chiar o Biserică sănătoasă pentru a te pune într-o lucrare nouă. Cât privește „bisericile moarte”, Biblia nu te condamnă la o viață trăită chinuit într-un astfel de loc, doar pentru că mama și cu tata te-au dus de mânuță acolo când erai mic. Repet, doar dacă ai încredințarea că ești suficient de matur și puternic în Cristos și că El are cu tine misiunea de a reabilita acea lucrare poți rămâne. Doar dacă știi că poți schimba ceva rămâi, în rest fugi spre cei care-L caută cu o inimă curată pe Dumnezeu!
Sunt multe astfel de locuri relatate în Scriptură, în Noul Testament. Bisericii din Laodiceea îngerul Domnului îi spune ca unui singur om că este „ticălos, nenorocit, sărc, orb și gol” (Apoc. 3:17). Și dacă ești în Laodiceea nu ai vrea să faci parte din Filadelfia căreia Domnul îi spune: ”ai păzit Cuvântul Meu și n-ai tăgăduit Numele Meu” (Apoc. 3:8). Roagă-te Domnului să țină Biserica în care ești sănătoasă, roagă-te pentru cei din fruntea ei să reziste ispitelor diavolești și să se țină tare de Domnul, însă dacă în capul turmei a ajuns lupul atunci nu te mai lăsat ”tuns” de el, nu-l mai lăsa să-ți ciuntească blana căci va veni ziua în care-ți va vrea și carnea și nu știu dacă vei avea putere să faci față.
Nu uita că Bisericilor din Apocalipsa care au tolerat răul în mijlocul lor, Dumnezeu le face o puternică mustrare și chiar le amenință cu judecata, ex: Pergam – i-a tolerat pe Nicolaiți (Apoc. 2:14-15); Tiatira – o tolera pe Izabela, proorocița mincinoasă care se deda la curvie (Apoc. 2:20).
Să nu-l uităm pe Diotref (3 Ioan 9-10), acel conducător de adunare care căuta întâietate, care îi respingea pe toți misionarii care cereau ajutor și care îi vorbea de rău pe Apostoli. Păi ar fi trimis pe cineva Apostolul Ioan în biserica unui astfel de om? Sau ar fi spus Apostolul Ioan cuiva care voia să plece de acolo să stea? Clar nu! Doar dacă Dumnezeu dorea să rămână pentru a-l înlocui pe acel om sau pentru a face o trezire acolo, însă în rest nu. Diotref era o rușine pentru Biserica lui Cristos, pentru Trupul Său și Ap. Ioan a promis că urma să-l confrunte pe față pe acest fățarnic.
Îmi aduc aminte de o tânăr care mi-a scris și m-a întrebat dacă e ok să plece din Biserica în care este de mică dar care simte că nu-i oferă nimic ci doar tulburare și frustrare. Era deseori jignită și înjosită pentru faptul că dorea o relație vie cu Duhul Sfânt. Am sfătuit-o să caute un loc în care poate să crească iar viziunea ei Biblică despre Duhul Sfânt este susținută. A plecat într-o Biserică în care erau doar bătrâni. A stat acolo fără a avea măcar un prieten însă sufletul ei se desfăta în Domnul. Mi-a scris din nou să mă roage să mijlocesc ca Dumnezeu să aducă tineri în acea Biserică pentru a avea și ea prieteni în Domnul. Nu peste mult timp Domnul a întors la el în acel loc 20 de tineri cu care această tânără a legat o relație de prietenie puternică. Dumnezeu răsplătește celor care Îl caută și le oferă un loc potrivit în care să crească. Slavă Lui!
Închie cu un îndemn puternic chiar de-al Apostolului Pavel de a o rupe cu cei care se numesc frați și nu sunt, cu cei care în mod abuziv și mincinos își spun biserică și nu sunt: Ci v-am scris să n-aveți nici un fel de legătură cu vreunul care, măcar că își zice „frate”, totuși este un curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau bețiv, sau răpăreț; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncați (1 Corinteni 5:11).
Așadar, fugi de astfel de oameni și nu aștepta un înger să vină să te scoată de mânecă afară din mijlocul lor, pentru că s-ar putea să nu ai șansa lui Lot. Fugi pentru că Dumnezeu ți-a dat discernământ, caută părtășia cu oamnei curați pentru că cu cine te aduni aceea vei fi.
Cu prețuire,
Toni Berbece