Un prieten drag din Lupeni îmi povestea că a mers să viziteze și să se roage pentru un bolnav infectat cu acest virus care ia aerul. Domnul respectiv, un bătrânel de vreo 80 de ani, respira foarte, foarte greu. Tot cerea ajutorul asistentelor, dar acestea dădeau neputincioase din umeri că nu mai au ce să-i facă, atunci cu ultimile puteri, acest domn, a ales cum să plece acasă, si-a ridicat mâinile spre Cer și s-a rugat două ore, cu o înflăcărare si cu o putere de a respira incredibile. Dumnezeu i-a mai dat vlagă încă două ore pentru a-și pregăti sufletul de întâlnirea cu Creatorul. După cele doua ore înflăcărate de rugăciune, cu foarte multă pace, și-a încredințat sufletul în mâna Domnului. A avut de ales între a pleca în agonie și disperare sau în pace și bucurie. Asistentele au mărturisit că așa plecare glorioasă n-au mai văzut.
Am fost la capela unui cimitir pentru a încuraja o familie care si-a pierdut copilul de 19 ani. Acest tânăr aflat pe patul de moarte L-a văzut pe Hristos, care l-a încredințat că-L va lua Acasă. Acest tânăr a cerut să rămână singur pentru a se ruga, pentru a sta cu Creatorul Lui. A murit la 19 ani, dar plin de pace. Nu-mi venea să cred ce liniște avea mama lui în inima când îmi povestea cum a plecat fiul ei la Domnul. Pacea că ai o destinație sigură dincolo este cea mai mare comoară. De aceea Biblia spune: Și am auzit un glas din cer care zicea: „Scrie: Ferice de acum încolo de morţii care mor în Domnul!” „Da”, zice Duhul, „ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează (Apocalipsa 14:13)!”
Tu ce relație ai cu Hristos? Te rogi pentru un sfârșit glorios? Oricând putem trece dincolo, iar pentru cei ce trăiesc în Hristos este un câștig. Ești gata să-L întâlnești pe Creatorul Tău?
Cu prețuire pentru sfinți,
Toni Berbece