Astăzi, în direct pe Facebook s-au dezgropat osemintele unui nou sfânt. În văzut tuturor, Mitropolitul Hrisostom al Patrasului a sărutat craniul proaspăt și umed al sfântului deshumat. Treaba cu moaștele e ca și cum ți-ai deschide încă un hipermarket (sau și mai bine de atât pentru că singurul produs vândut este o minciună, o iluzie), ies bani de la săracii credincioși care în urma unor suferințe sunt disperați să găsească un răspuns. Dar lor nu li se spune că singurul care primește rugăciunile noastre este Cristos, acesta este adevărul Biblic!
Îngerul care ședea în mormântul lui Isus după înviere le-a spus ucenicilor care priveau în el: “Pentru ce căutați între cei morți pe cel care este viu!” Noi nu căutăm între morți pe Hristos, noi nu ne închinăm la un Dumnezeu reprezentat de un cadavru, nu e Biblic și nu e în acord cu credința învierii. Ușor, ușor ortodoxismul se transformă într-o credință a morților și nu a viilor, a Celui care este viu. Ce-mi e că mă închin la un stâlp idolesc, ce-mi e că mă închin la o vacă ca indienii sau la un mort ca ai noștri de prin România. E tot una.
Haideți să vă explic și mai bine. A te închina la un sfânt care a murit (sfânt care e în adormire ca toți ceilalți așteptând învierea), e ca și cum ai afirma despre un om că e Dummezeu, pentru că doar Dumnezeu este omniprezent (este peste tot și are capacitatea să asculte miliarde de oameni deodată), omnipotent (poate răspunde la miliarde de oameni deodată) și atoateștiutor (poate ști toate rugăciunile, situațiile de viață, gândurile și faptele omului). Niciun om, indiferent cât de sfânt este nu are atributele acestea. Un sfânt în viață se poate ruga pentru 100 de oameni deodată, dar nu poate auzi deodată cererile tuturor, ci doar îi poate cere lui Dumnezeu să-i asculte, să mijlocească pentru ei.
Așadar, citiți Biblia dragilor și nu îmbrățișați cultul morților și închinarea la morți care nu au nicio treabă cu Cristos și cu Biserica. Nu fiți ieftini, nu fiți ușor de prostit, nu fiți naivi, cercetați și nu veți găsi în Scriptură nicio rugăciune adresată vreunui mort.
Cu prețuire,
Toni Berbece