Author: toniberbece

Unde nu-i Dumnezeu oamenii nu mai au milă nici când “fac dreptate”, ei pun genunchiul pe grumazul unui semen ca pe grumazul unei vite până când acesta își dă suflarea. Nu simt compasiune nici când cel sugrumat cere milă cu ultima suflare de viață. Fără Dumnezeu nu e milă! Pentru 20 de dolari presupuși a fi falși se ia suflarea unui om, pentru că o hârtie cu care poți cumpăra mărunțișuri valorează mai mult decât suflarea unui om. Acesta este materialismul, banul e mai important decât suflarea de viață.

Unde nu-i Dumnezeu dreptatea se cere cu pumnul, în stradă, dând foc mașinilor, ucigând alți oameni nevinovați și distrugând bunuri agonisite o viață. Unde nu-i Dumnezeu nu-i logică în felul în care se cere dreptate, nu poți cere dreptate pentru un om ucigând sau distrugând viețile a zeci de mii. Creștinismul nu va face niciodată acest lucru de aceea zic că ceea ce vedem în America este dovada că o mare parte din ea nu-L cunoaște pe Dumnezeul păcii.

Unde nu-i Dumnezeu oamenii nu mai au stăpânire de sine, oamenii nu mai au respect, nu mai au liniște și pace, se poartă ca niște animale chiar dacă trimit rachete în spațiu. Degeaba avem telefoane Smart dacă cu ele filmăm josnicia ființei umane, degeaba avem mașini care vorbesc și merg singure, degeaba avem școli dotate cu laboratoare și biblioteci digitale dacă nu suntem capabili să ne stăpânim firea. De aceea cea mai mare realizare a omului este și va rămâne stăpânirea de sine. Biblia spune așa: “Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi” (Proverbe 16:32). Dumnezeu este singurul îmblânzitor al ființei umane, iar Isus ne-a spus că cei blânzi vor moșteni pământul. Cei tulburați de mânie vor fi repede găsiți de moarte.

Ne rugăm pentru pacea Americii!

Cu prețuire,

Toni Berbece

Mă gândesc că de cele mai multe ori noi părinții suntem cei care-i împiedicăm pe copii să-L cunoască pe Hristos, care este binecuvântarea lor.

Sunt părinți care râd când copiii lor drăcuie și înjură ca ei, sunt părinți care râd când copiii lor se servesc cu alcoolul de pe mesele lor, sunt părinți care se amuză când copiii lor le imită gestul de a fuma, sunt părinți care nu-i conduc pe copiii spre Hristos, ci tocmai spre Diavolul.

Sunt părinți care nu s-au rugat niciodată cu copiii lor dimineața, înainte de masă sau înainte de culcare, dar i-au expus la certuri, la discuții scârboase, la vorbe umilitoare și descurajatoare. Sunt părinți care își expun copiii la toate filmele spurcate, la emisiuni josnice cu “vulipțe” și “viorei”, sunt părinți care își poluează casa cu muzică drăcească, plină de păcat, dar care n-au fost văzuți niciodată de copiii lor citind Biblia.

Pentru toți acești părinți, de ziua copilului, spun: “Lăsați-i să-L cunoască pe Hristos!” Pentru că părinții sunt adesea cea mai mare piedică în calea cunoașterii lui Dumnezeu. Iar dacă vreți să le oferiți copiilor cel mai mare cadou pe care-L pot primi în viața aceasta luați-le o Biblie pentru copii și citiți-le din ea, iar apoi dăruiți-le o Biblie normală pe care să o aibă cu ei oriunde s-ar duce. Puneți-i să citească Psalmii, învățați-i să se roage, să ceară în Numele lui Isus, să iubeasca viețile sfinților, să-și aleagă modele reale dintre sfinți. Acestea sunt cele mai prețioase cadouri, care vor face din ei oameni valoroși!

La mulți ani, dragi copii!

Cu prețuire,

Toni Berbece

Știu că sunteți supărat că “materia” aceasta iresponsabilă nu a trecut cu brio și în țara noastră cu “frici medievale”. Dar aș vrea să vă spun că soluția pentru gravidele acelea minore, pentru sutele de avorturi pe zi (multe dintre ele făcute tot de minore), soluția pentru violuri și abuzuri nu sunt orele de educație sexuală explicită, ci din contră, soluția este avertizarea copiilor noștri cu privire la materialele cu caracter sexual la care-i lăsăm să asiste încă din pruncie. Nu e nevoie ca de la 7 ani să le prezentăm masturbarea ca fiind ok, de la 10 să le explicăm actul sexual și la 14 cum se fac avorturile sau ceva despre divertisment sexual (unde unii de fapt vor să se ajungă).

Cred că cei care ar trebui “educați” suntem noi părinții, educați cum să ne supraveghem copiii, cum să le tăiem accesul la materiale pornografice pe internet, cum, despre ce și la ce vârstă ar trebui să le vorbim despre relații intime. Ca noi nu-i educă nimeni, noi trebuie să-i educăm în spiritul abstinenței creștinești, care ne vorbește despre o dragoste care nu se stârnește înainte de vreme. Biblia zice să nu “gâdilăm firea” și văd că nu se pricepe că tocmai asta se face prin mass-media. Acum vreți să le stârniți poftele și prin școală? Am văzut noi ce materiale didactice ne prezintă Occidentul. În plus ce profesori ne propuneți pentru a ține aceste ore de educație sexuală? Ce recomandare morală au acești oameni? După ce criterii îi alegeți? Ce-i întrebați la interviu? Să nu ne trezim că vreun profesor de educație sexuală e chiar pedofil (cum am auzit că s-a întâmplat pe la alții “emancipați”). Sau să ne trezim că vin la ore înaintea unor copii de 10 ani cu banana și prezervativul (cum au procedat unii prin România) sau cu cine știe ce alte poze și filmulețe prin care să le distrugeți orice pudism, orice inocență.

Alții care ar trebui trecuți prin ore de educație sexuală și prin lecții prin care să li se explice cât de nocive sunt pornografia și materialele cu caracter sexual explicit asupra copiilor sunt domnii și doamnele de la CNA, care ar trebui să supravegheze mai ales canalele de muzică și de desene, unde infectarea cu spurcăciuni sexuale este incredibil de mare. Și nu în ultimul rând, alții care ar trebui să treacă prin lecții de educație sexuală sunt artiștii români, care scot piese și videoclipuri de mă mir cum de într-o țară 98% creștină nu se revoltă nimeni împotriva lor și mai mult le fac milioane de vizualizări, băgându-le bani în conturi. Părinții, profesorii, cei care supraveghează media, artiștii, pastorii/preoții și nu în ultimul rând politicienii, cu toții trebuie să protejăm mințile fragede ale copiilor noștri și să nu-i expunem curentului mizerabil de pervertire a minților lor.

Domnule Barna, când acest popor nu va mai avea “frici medievale” va fi scăpat cu totul în necurăție, va fi vai și amar de copiii lui. Și vă rog, nu ne spuneți că acolo unde se face educație sexuală s-au rezolvat problemele morale, când de fapt este invers, chiar s-au agravat. Educația asta sexuală a buimăcit sute de mii de copii, care nu mai știu ce s-au născut și ce sunt. Mă rog pentru discernământul spiritual al dumneavoastră și al politicienilor în general. Când Diavolul va sparge blocada aceasta politică corupând-o total, va fi vai și amar de legile date.

Cu prețuire pentru cei care luptă pentru o Românie curată,

Toni Berbece