Author: toniberbece

Ați afirmat că cei care au făcut Referendumul și cei care au votat au fost niște “infatuați care au propagat ură”. Dar vă spun că prin Referendum nu ar fi învins ura, ci dragostea pentru familie, dragostea pentru copiii noștri, care dacă vor fi scăpați în mâinile propagandei demonice vom avea mai mulți bolnavi de SIDA decât copii născuți în maternități.

Nu uitați că imoralitatea e un virus la fel de mare ca ciuma bubonică. Nu uitați că nu de nebuni am fost chemați la vot, ci de creștini autentici care au luptat pentru a spune un “Pe aici nu se trece!” răspicat. Noi l-am spus. Dar cine nu a făcut-o și se laudă cu asta nu va fi judecat de noi românii, ci de însuși Dumnezeu, plus de tot sângele infectat cu mizeria depravării sexuale care caută să ne cucerească.

Din “tranșeele moralității” pe care ni le-am săpat nu ne va scoate nimeni cu mâinile după ceafă sau cu batistele în vârf de băț. De aici luptăm și suntem câteva milioane bune care vom ține credința creștină vie. Dumnezeul meu nu mă lasă să accept altă familie decât pe cea creată de El și pe care Hristos a întărit-o spunând: “Oare nu ați citit că de la început Ziditorul a creat parte bărbătească și parte femeiască…” (Matei 19:4).

Porunca a cincea spune să-i cinstim pe tata și pe mama nu pe părinte unu și pe părinte doi. Deci, iată cât de “exclusivistă” este Biblia și credința creștină implicit.

De asemenea am citit în Biblie că dragostea nu-i frâu liber la toate patimile posibile, dragostea stă în păzirea poruncilor Lui (1 Ioan 5:3). Noi nu doar le aprobăm, ci le păzim. Nu uitați că cei lăsați în voia minții lor blestemate nu doar că fac răul, dar se și laudă cu el și găsesc de buni pe cei care-l fac (Romani 1:32).

Familia va învinge pentru ca ea își are rădăcina în chipul lui Dumnezeu, care e adevărata iubire, una pură!

Mă rog pentru dumneavoastră să aveți discernământ spiritual ca unul care influențați poporul acesta și moral nu doar politic. Doamne ajută!

Îl criticăm adesea pe Iuda, însă nu ne gândim niciodată la un aspect. Tu cum ai fi fost dacă ți s-ar fi încredințat slujba de casier al “Asociației Ucenicilor lui Isus”. O slujbă unde nu dădeai chitanță și nici nu treceai în registrul de casă cât se cheltuia. Totul era pe încredere acolo. Tu ce ai fi făcut? Ai fi fost cinstit?

Oare ai fi lăsat banii aceia neatinși și ai fi mâncat și ai fi primit ce primeau și ucenicii sau te-ar fi ispitit și pe tine Satana cu gândul: “Hai mai ia și tu, nu vezi câți oameni donează?” Și uite așa Iuda a luat azi un pic, mâine mai mult până ce ne zice Biblia că “lua el ce se punea în ea”, iar ucenicii au ajuns să mănânce grâu crud de pe câmp. Oare nu așa se întâmplă și azi?

Fiecare din noi ținem punga lui Isus din care suntem chemați să hrănim văduve, orfani, săraci, să hrănim ucenicii Domnului, să sponsorizăm leviți ca să cânte frumos în Biserică și să nu fugă să cânte cu Izabela sau la masa ei.

Suntem chemați să binecuvântăm din punguța noastră pe cei din jurul nostru, însă prea mulți am devenit niște Iude, niște lacomi care luăm doar pentru noi tot ce se pune în pungă, iar apoi tot noi ne plângem că lucrarea Lui Isus duce lipsă, pentru că femeia păcătoasă nu a mai donat pentru “Biserică”, ci a uns direct picioare lui Hristos reprezentate de oamenii săraci. Normal că va duce lipsă cât timp ne vom gândi doar la ce rămâne aici și ce consumăm noi.

Să ne ferească Dumnezeu de duhul lăcomiei lui Iuda!

Marcel și Karla s-au hotărât ca marți seară să dea o masă pentru câțiva prieteni, au simțit acest îndemn puternic așa că au pus mâna pe telefon și au invitat câteva familii, apoi s-au dus la cumpărături și s-au apucat de gătit. Invitații au venit și au avut un timp binecuvântat până seara târziu. Însă pe final Mickael, copilului lor cel mic de doar 2 ani, a avut un infarct. Timp de o oră și 20 de minute a avut convulsii, iar în cele din urmă inima lui a cedat pentru patru minute.

Mama lui fiind asistentă medicală a văzut linia dreaptă a pulsului și s-a gândit că totul e pierdut. Însă Dumnezeu a vrut ca Mickael să trăiască. Am intrat cu toții în rugăciune, iar sufletul lui s-a întors din morți în trupușorul lui. Miracolul a fost așa de mare încât un doctor din alt spital a venit să se convingă de faptul că acest copilaș a supraviețuit la doar doi anișori, deși a trecut printr-un infarct, care răpune adulți. Doctorul care a asistat la salvarea acestui copil a cerut voie părinților să pună cazul lui Mickael într-un dosar cu cazuri speciale, adevărate minuni, care s-au întâmplat în spitalul lor. Am spus că ospitalitatea lui Marcel a contribuit la salvarea copilului său pentru că dacă Mickael ar fi făcut acest infarct în somn nu ar fi supraviețuit, însă pentru că ei au avut invitați nu l-au mai culcat devreme pe băiețel.

Un alt miracol a fost că normal, după o astfel de traumă, Mickael trebuia să rămână cu sechele pe viață, dar tot acest incident nu a avut niciun efect negativ asupra lui, azi e perfect sănătos și plin de viață. Aseară a stat cu noi adulții la noapte de rugăciune până la 2 dimineața. Tata face și azi minuni și-i pune în uimire pe cei mai buni medici.

Glorie Lui!