Category: Fără categorie

Dumneavoastră ați afirmat și ați dat de înțeles total eronat că nimeni nu a descoperit nimic prin rugăciune, că rugăciunea de fapt ar stopa lumea din evoluție, că rugăciunea ar fi proprie oamenilor proști și că dacă ne oprim din rugăciune de fapt ne apucăm de treabă. Apoi, neinspirat, l-ați dat exemplu pe Pasteur, cum că el ar fi făcut descoperiri în medicină/biologie (bacteriologie) pentru că, oarecum, n-ar fi avut legătură cu Dumnezeu și rugăciunea. Ați ales cel mai nepotrivit exemplu, pentru că tocmai acest om a afirmat că știința l-a apropiat de Dummezeu, iar Dumnezeu de știință și de descoperirile sale. Pasteur este cunoscut ca unul dintre cei mai mari creștini ai secolului al XIX-lea, un om al rugăciunii.

Primul cuvântul care vă caracterizează este rebeliunea, rebeliune față de Dumnezeul căruia îi respirați aerul atât de des când vă agitați ca să-i negați existența. Lev Tolstoi spunea că ateul care se întreabă dacă există Dumnezeu ar trebui să se întrebe mai întâi dacă el există, pentru că evidența existenței lui Dumnezeu este la fel de pregnantă ca existența celui care-L neagă.

Al doilea cuvânt este ura, ura față de creștinii care uneori vă ascultă dându-vă încă o șansă și încă o șansă, dar se pare că fără rezultat. Recunosc că uneori v-am ascultat emisiunile radiofonice, deși știam de sila dumitale față de creștini. Aș vrea să știți că dacă aveti priză la public în România este pentru că sunteți îngăduit și ascultat tocmai de oamenii pe care-i jigniți iar și iar si pentru că uneori aveți un simț civic, care vine tot de la Dumnezeul pe care-l negați. Dacă nu am fi un popor tolerant, tocmai pentru că suntem un popor cu rădăcini creștine, emisiunile dumitale despre biciclete, poluare și alte lucruri pieritoare ar fi de mult apuse.

Ultimul cuvânt este nebunia, da, îmi permit să folosesc acest cuvânt pentru că Biblia spune clar că “Nebunul zice în inima lui: Nu există Dumnezeu!” (Psalmul 14:1). Iar aici este vorba despre cea mai periculoasă nebunie, cea mai distructivă. Este acea nebunie care aruncă veșnicia la gunoi. Este acea nebunie care îl deposedează pe om de orice bun simț față de Autorul și Stăpânitorul a toate. Nebunia aceasta nu este de internat în spitalele pământești, aici bănuiesc că veți trece de toate testele psihologice, ci având nebunia aceasta nu veți trece tocmai testul final, adică testul vieții veșnice. Nu uitați că în fața morții și dincolo de ea nu există atei.

Mă rog să vă reveniți, să acceptați că sunteți doar “o masa de atomi” cu puțintică conștiință de sine în marele Univers al lui Dumnezeu și totuși El vă iubește și vă vrea veșnic în compania Lui. Într-o zi veți sta înaintea Stăpânului și veți da socoteală nu doar de fiecare faptă, ci și de fiecare cuvânt care v-a ieșit pe gură.

Mă folosesc la final de o vorbă mare de-a lui Luis Pasteur: “Fericit este acela care are în sine un ideal de frumuseţe şi căruia i se supune: ideal artistic, ideal ştiiţific, ideal patriotic, ideal al VIRTUȚILOR EVANGHELICE! Acestea sunt izvoarele de unde ies gânduri mari şi fapte mari. Toate sunt luminate de reflectarea infinitului. Nu vă lăsaţi molipsiţi de scepticismul sterp care ponegreşte, să nu vă pierdeţi curajul în ceasurile de mâhnire când bântuie câteodată o ţară.” Doar scepticii care-i molipsesc pe alții cu sterpiciunea lor fac o artă din ponegrire. Vă rog, nu-i mai ponegriți pe creștini, dând dovadă de sterpiciune!

Dorindu-vă tot binele,

Toni Berbece

În aceste vremuri cei mai săraci dintre oameni sunt cei care nu au cui să se roage sau care știu și văd că se roagă unui dumnezeu fals. Cei care făceau Yoga pentru a primi starea aceea Zen realizează că Zen-ul a dispărut, cine se închina unor oameni morți vor simți și ei neliniște, pentru că nici morții, nici vii, nici vacile (cărora li se închină indienii), niciun dumnezeu care promite fecioare dincolo, nicio credință moartă nu-ți va da pace, ci în aceste momente doar Dumnezeul adevărat, cel ce poate opri molima și teama ta, dă liniște și pace.

În aceste vremuri cei mai săraci oameni sunt cei care nu pot găsi fericirea nici în seriale tv, nici în jocuri video, nici în mâncat sau leneveală, cei mai săraci oameni sunt cei care nu au descoperit că Scriptura și meditatul la ea aduc fericire si pace (Prov. 16:20). Citiți Scripturile pentru că ele vor îmbogăți viețile voastre cu înțelepciune, vor aduce pace și liniște în sufletele voastre.

În aceste vremuri cei mai săraci oameni sunt cei care nu au veșnicia asigurată. Cei care au realizat că de vor fi răpuși de virus ei nu au unde să se ducă. Pentru ei viața de dincolo e o enigmă și o groază. Acești oameni trebuie să-și asigure veșnicia urgent. E simplu, Biblia ne spune că oricând, oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit, cine își va mărturisi păcatele, își va cere iertare și se va lăsa de ele cât timp va mai trăi pe acest pământ, va primi pacea împăcării cu Dumnezeu și viața veșnică.

Nu fi sărac, nu te lăsa sărăcit de păcat, de firea păcătoasă și de Diavolul, care te vrea cu el o veșnicie în Iad. Împacă-te cu Dumnezeu cât încă mai respiri!

“Atunci, oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit!” – Fapte 2:21

Cu prețuire,

Toni Berbece

Dragi familii, faceți din acest timp de izolare o binecuvântare și nu o corvoadă. Este vremea să se vadă exemplul creștinesc și Cristos Însuși în fiecare, atât în soț cât și în soție.

Dragi bărbați, “nu vă izolați în izolare”, nu vă închideți în camerele voastre cu televizorul sau cu pasiunile voastre solitare și nu lăsați tot greul gătitului, al spălatului și al temelor cu copiii pe umerii soției. Nu o faceți să-și piardă ani din viață în aceste zile, nu o lăsați să facă riduri și cearcăne. Fiți un ajutor potrivit, gătitut, spălatul și temele copiilor sunt și pentru voi, nu sunt doar datoria ei.

Este un har atât de mare ca în aceste zile să fii preot în casa ta într-un mod atât de intens, adună-ți familia în jurul Scripturii, cheamă-i pe toți ai tăi la rugăciune. Încurjează-i, spune-le ce ai înțeles tu din Cuvânt, arată-le pasiunea ta pentru Cristos și fă-i să se molipsească cu ea. Fă-o pe soția ta să simtă că are în casă un uns al Domnului, un om plin de Duh Sfânt și nu unul firesc și plin de fiere amară.

Dragi femei, zilele acestea sunt zile în care puteți să-L faceți pe Cristos să strălucească prin voi. Fiți pline de dragoste, nu lăsați iuțeala, cicăleala, mânia și tonul ridicat să ia locul bunătății lui Cristos, care trebuie să se vadă prin voi. Este o vreme în care puteți investi într-un mod intens în relația cu soțul și cu copiii. Aceste vremuri sunt de consolidare și nu de destrămare. Dumnezeu ne-a dat nouă familiilor timp cum nu am avut nici în luna de miere (care la unii a fost doar o săptămână), haideți să-l valorificăm la maxim.

Aș vrea ca după această săptămână România să fie plină de familii mai puternice, mai consolidate, mai pline de afecțiune, mai fericite și mai aproape de Dumnezeu. Dar pentru aceasta trebuie să-L rugăm pe Cristos să strălucească prin noi, iar noi să-I permitem să o facă. Chem Duhul lui Dumnezeu peste orice familie și El să umple casele noastre cu dragoste!

Cu prețuire,

Toni Berbece