Skip to main content

Am scos și preotul din Biserică…

Pe traseul Marșului Apărătorilor Credinței am întâlnit vreo două Biserici, iar într-una dintre ele era o slujba de nuntă. Pentru câteva minute nunta s-a oprit, iar preotul si slujitorii au ieșit în ușa Bisericii să privească Marșul, efectiv nimeni nu scotea niciun sunet, cred ca șocul numărului foarte mare de participanți si ceea ce strigam le-a adus o mare bucurie. Acolo nu mai eram ortodocși, catolici, penticostali, baptiști sau creștini independenți, ci eram exact ca in Cer, o mare gloata unită si spălată de Sângele lui Hristos. Atmosfera chiar era de Cer. Ne-am oprit într-o intersecție si am zis din nou rugăciunea “Tatăl nostru”, iar o femeie care stătea la semafor avea lacrimi in ochi, ne filma si zicea si ea rugăciunea.

Un tânăr căzut de la credință, atras din nou în lume de patimile si plăcerile păcatului, a simțit totuși un îndemn puternic de a veni la Marș. Mi-a povestit că atunci când a pășit in Piața Victoriei, unde peste 20.000 de credincioși se rugau, cântau si ascultau Cuvântul, a simțit că a pășit la propriu într-o altă lume, a zis că a intrat intr-un spatiu protejat, parca s-a lovit de un zid îngeresc, șocul a fost incredibil si l-a apucat groaza. A simțit prezența Cerului de peste noi.

Da, a sosit vremea ca Biserica să iasă mai des in strada, să facem chiar mai multe slujbe afară decât înăuntru, pentru că așa a început Biserica si acolo trebuie să ajungem din nou. Hristos nu ne-a făcut bec în tavan, ci torță în lume. E vremea să luminăm în intuneric, nu tot acolo unde Soarele neprihanirii deja luminează. A fi lumini acolo unde Hristos a luminat deja este o mare risipă, lumina luminează în intuneric, iar întunericul este afara, ieșiți dragi creștini pentru că așa vom fi de temut pentru Iad si o bucurie pentru Cer. Doamne ajuta!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Între 20.000 si 25.000 de oameni au ieșit în strada pentru Hristos – Marșul Apărătorilor Credinței Ediția a II-a

O mobilizare fără precedent în Capitala României, peste 25 de autocare din multe orașe ale țării, zeci de microbuze, mii de masini mici, dar pline, sute de persoane venite cu trenul si avioane si pentru prima data un număr record de bucureșteni au ieșit în strada să mărșăluiască pentru afirmarea credinței creștine si a principiilor noastre indispensabile. În timp ce noi am stat comozi în Bisericile noastre si ne-am luptat să ne apărăm staulele si să nu ne fuga oițele dintr-un staul în altul nici nu am realizat că Diavolul a umplut țara de neghină, de droguri, de alcool, de prostituție, de corupție si de tot ce este mai demonic. Dar a sosit vremea să ne trezim în Numele lui Hristos si să recâștigam tot ceea ce am pierdut. Poate fi ultima șansă înainte de final, de degradarea antihristica.

Hristos a spus că noi suntem sarea lumii si dacă nu mai sărăm vom fi aruncați în drum si călcați în picioare si cam asta a început să se intample, sa fim călcați în picioare fără rușine. Unii au încercat să spună că suntem 3000, dar 3000 au fost doar cei veniti cu autocarele, însă alte mii si până spre 25.000 au venit din toate colțurile națiunii si chiar ale lumii. Inițial o televiziune s-a speriat de numărul mare si a exclamat: ”Credem că sunt vreo 30.000-40.000!” N-am fost chiar atâția, dar era clar că ne întindeam pe aproape 1 km si ocupam vreo 2 benzi de circulație.

La un moment dat un domn s-a apropiat de mine si mi-a zis: “E prima dată când văd oamenii așa de socati, parcă văd o armată care invadează!” Da, suntem armata lui Hristos care ne reafirmăm pilonii sănătoși ai societății si care sunt cei inspirați de Scriptură si de valorile ei. Unii dintre oamenii de pe margine plângeau când ne vedeau, ziceau rugăciuni împreuna cu noi, încercau sa cânte ce cântam noi, își făceau cruci si ne salutau cu zâmbete largi dar cu lacrimi in ochi. Tinerii din cluburile de pe Calea Victoriei si din Centru Vechi al Capitalei erau șocați de miile de tineri care strigau: ”Fără droguri, fără alcool, fără curvie!” Până acum parca ne-am ascuns tinerii, până acum parcă nici n-am existat. Altcineva a spus: “Oamenii erau șocați de parca eram de pe altă planetă!” Nu e normal că intr-o țară declarată 90% creștină tocmai creștinii să pară cei mai ciudați oameni. De aceea a sosit vremea trezirii si e clar ca de la an la an creștem în număr. La Marșul Apărătorilor Credinței de anul acesta e clar ca ne-am dublat si încă ceva in plus fata de anul trecut. Cred ca vom merge din an in an dublând sau chiar triplându-ne numărul. Dacă încă stai pe gânduri vreau sa îți spun ca se prea poate sa ratezi șansa vieții tale de a face parte dintr-o trezire naționala fără precedent. De aceea te aștept la celelalte acțiuni (urmează 1 Decembrie pe un Stadion din Bucuresti). Doamne trezește România!

Cu prețuire,
Toni Berbece

marsulaparatorilorcredintei #trezireanatiunii #toniberbece #bisericaprofides

Marșul Apărătorilor Credinței II – Am început și încheiat pe genunchi…

O națiune care îngenunchează înaintea lui Hristos nu poate fi îngenuncheată de niciun asupritor intern sau extern. Prea mult timp ne-am pus nădejdea in om ca să continuam sa ne lepădam de Dumnezeu prin păcate, iar Biblia ne spune ca acest lucru aduce blestem. Prea mult timp am îngenuncheat resemnați înaintea dușmanilor, fie sub forma asupririi financiare, fie sub forma mafiei drogurilor, a jocurilor de noroc sau a prostituției, fără a lupta contra lor pe genunchi.

Am văzut Piața Constituției plină cu mii de oameni care au ales sa îngenuncheze si sa se căiască, iar acest lucru va aduce mari biruințe peste poporul lui Hristos din acest neam. Sta scris:„’Pe viața Mea Mă jur’, zice Domnul, ‘că orice genunchi se va pleca înaintea Mea și orice limbă va da slavă lui Dumnezeu ‘” (Romani 14:11). Noi am făcut-o de dragul lui Hristos, alții o vor face obligați. Dumnezeu ridica peste România o generație de credincioși, care vor revigora națiunea. Hai si tu in aceasta oaste victorioasa!

Cu prețuire,
Toni Berbece