Category: Fără categorie

Poate ți se pare banal să îți săruți soția înainte de a pleca de acasa sau dimineața când te ridici din pat înaintea ei si ea încă doarme, nu-i deloc banal pentru că nu vei putea face asta mereu. E un har, un lucru scump care ți s-a dat o vreme. In plus acest sărut e ca un nou lacăt pus peste familia ta înaintea oricărui dușman, cu fiecare sărut se zăvorăște și mai aprig ușa certurilor si a infidelităților.

Poate ți se pare banal să îi spui cât de frumoasă este. N-o mai faci că ai făcut-o la început destul, crezând că omul se hrănește cu vorbe bune doar până ii câștigi încrederea, apoi poți vorbi oricum cu el. Nu uita că, așa cum spunea Mark Twain, un om se hrănește dintr-o vorba buna si o luna de zile. Avem nevoie de vorbe bune, de aceea Biblia ne spune să vorbim între noi cu vorbe cu har, drese cu sare. Cine nu pune sare in vorbe, adică bun simt, bunătate, dragoste si iubire, are mereu în casă “o ciorbă” rea si nesărată.

Poate ți se pare banal să-i duci o floare sau o ciocolată sau ceva ce ea adoră, va veni o vreme când nu va avea cine să se mai bucure de micile tale atenții, va fi prea târziu ca să mai pui o floare in parul ei, să o bucuri cu un parfum minunat după gustul ei. Mulți umbla azi prin magazine si spun: “Asta i-ar fi plăcut iubitei mele!” Dar e prea târziu. Multe se plimba prin magazine si spun: “Asta i-ar fi plăcut iubitului meu!” Mulți si multe regreta nu ce au făcut pentru partenerii lor, ci ce n-au făcut din indiferenta, crezând ca au o vesnicie aici pe pământ. Eu zic să începi chiar de azi să faci cu foc acele lucruri “banale” față de partenerul tău, pentru că “banalitățile”, lucrurile simple, micile atenții, tin focul familiei viu. Ti-ai sărutat, îmbrățișat, încurajat, dezmierdat soția/soțul in ziua de azi?

Cu prețuire,
Toni Berbece

L-am văzut pe Diavolul într-un bărbat care si-a bătut soția cu ciocanul, l-am văzut în turbarea veninoasa față de un trup plăpând de femeie, poate si ea neputincioasa la rândul ei, însă L-am ales pe Hristos pentru că El m-a învățat nu să lupt cu sabia, pistolul sau ciocanul, ci să lupt pe genunchi, nu cu carnea si cu sângele, ci cu duhurile răutății.

L-am văzut pe Diavolul într-o mamă care s-a urcat pe bloc cu copilașii si s-a aruncat de acolo, L-am ales pe Hristos pentru ca El m-a învață că ținându-L de mână pot trece peste orice depresie, peste orice problema, peste orice amenințare si intimidare venită prin om sau drac. Nici Hristos nu s-a aruncat de pe streașina Templului când Diavolul l-a ispitit, ci i-a spus: “Înapoia Mea Satană, este scris să nu-L ispitești pe Domnul Dumnezeul Tău (Luca 4:9-13)!” Cu Hristos nu te arunci in gol, ci cu Hristos mergi cântând cântări de laudă chiar si în valea umbrei morții.

L-am văzut pe Diavol într-un creator de modă care s-a sinucis, deși avea faimă, bani, prieteni si toate plăcerile lumii. L-am ales pe Hristos pentru că El îmi dă pace si bucurie oricând si în orice stare, fără a fi disperat să obțin ceva, ci fiind doar îndrăgostit de prezenta Lui precum Maria, care a uitat de mâncare pentru a-L asculta pe Mântuitor. L-am ales pe Hristos pentru că El nu-mi face niciun rău si mă învață să fac doar bine. Tu pe cine ai ales?

Cu prețuire,
Toni Berbece

Un evreu pe nume Aizic din Cracovia a visat că sub podul unui castel regal se afla o comoară. După lungi frământări s-a dus la acel pod, însă era bine păzit, așa că i-a zis paznicului de visul lui. La care paznicul i-a spus: “Interesant este că si eu am avut un vis cum că sub soba unui evreu pe nume Aizic din Cracovia este o comoară, oare să mă duc să o caut?” Morala este că în timp ce Aizic visa după comoara altuia el avea o comoara chiar în casa lui.

Cea mai mare parte din viață, din energie, din vise, din gânduri ni le pierdem poftind ce nu este al nostru si refuzând să ne bucurăm de binecuvântările pe care le avem deja. Poftim partenerii altora, când de fapt ai noștri sunt comorile noastre. Dacă am investi în ei iubirea pe care tânjim să le-o dăm altora oare nu ne-am îmbogăți viețile? Poftim case, masini, lucruri si uitam că de fapt lucrurile care de fapt ne fac fericiți sunt aceleași si pentru sărac si pentru bogat. Aerul, apa, mâncarea, iubirea, îmbrățisarea, râsul, somnul, mișcarea, toate se simt la fel si cu 1 milion de euro si cu buzunarele goale. Am văzut milionari triști și am văzut faliți fericiți. Pentru că totul stă în atitudine.

Cum spunea Apostolul Pavel: “Știu și să trăiesc smerit, știu și să trăiesc în belșug. În totul și în toate m-am deprins și să fiu sătul, și să fiu flămând, și să fiu în belșug, și să fiu în nevoie (Filipeni 4:12-13).” Începe sa te te bucuri de ce ai, iar dacă crezi ca nu si nimic trage aer in piept, o gura de oxigen in spital când plămânii îți sunt bolnavi e tare scumpa. Dacă crezi ca nu ai mare lucru, mănâncă un covrig, alții se hrănesc prin tuburi sau perfuzii. Dacă crezi ca nu ai nimic fă o rugăciune si vei simțit tot Cerul cum coboară pentru a-ți umple sufletul de bucurie.

Cu prețuire,
Toni Berbece