Aud adesea la copii mici sau chiar mari (“copii” sunt si cei care au încă părinții în viață, chiar dacă ei au ajuns să aibă și 60 de ani) expresia următoare: “Dar ce ați făcut pentru mine, ce mi-ați oferit?” Mă gândeam la spiritul de sacrificiu al părintelui, mă gândeam că uneori vedem doi părinți care cresc doi, trei copii sau mai mulți si nu au casa lor, nu au o mașină, nu au haine noi pe ei aproape niciodată si sunt desconsiderați chiar de societate, fără ca societatea să vadă miile, zecile de mii si chiar sutele de mii de lei investiți în acei copii. Un părinte care creste un copil, doi sau mai mulți e ca si cum ar plăti ratele la zeci de masini si vreo câteva case.
Îmi aduc aminte că până nu au scăpat cei doi copii ai mei de pamperși si de lapte praf nu ne-am permis să ne cumpărăm o mașină. Efectiv n-am putut să facem față cheltuielilor astfel încât să punem si deoparte pentru o mașina. De curând ne-am întors dintr-o mică vacanță coroborată cu slujirea într-o Biserica și ne gândeam ce investiție mare este să-ți duci copiii intr-un concediu. Efectiv îi punem în orice pe primul loc, la masă să aibă ei ce-i mai bun, când e vorba de haine tot ei sunt primii. Un concediu cheltuit cu copiii nu se vede ca realizare în ochii nimănui, dar se vede ca realizare în inima părinților, în creșterea copiilor si înaintea lui Dumnezeu.
Așadar, nu mai judecați părinții, care cresc copii, pentru lipsa realizărilor pământești, căci cine a crescut unu, doi, trei sau mai mulți copii putea avea o mașină mai bună, o casă mai bună (unii nu au deloc), chiar si o casă de vacanță, însă sacrificiul părintelui vine din Dumnezeu, iar acesta deși nu se vede trebuie apreciat. Un copil cheltuie cât o comoară, dar nu ne pasă, ei sunt comoara aceea de preț pentru care am cheltui oricât să o avem. Dragi copii, nu uitați, înainte să vă judecați părinții că nu v-au dat, gândiți-va cât ar fi costat sutele de nopți nedormite, gândiți-va cât si-au luat de la gură sau de la inimă pentru a avea voi. De aceea Dumnezeu a zis: “Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău” (Exod 20:12).
Cu prețuire pentru toți părinții,
Toni Berbece