I-a șoptit Pământului, dacă ar fi strigat am fi rămas mult mai puțini decât acum, faptul că ne vrea bine la suflet ca să putem fi bine și în trup, ne-a șoptit că în ultimul timp am fost preocupați doar de pântec, de plăceri stricate și de a-L sfida pe Dumnezeu, distrugându-i ordinea familiei, a pământului și chiar a Bisericii. Ne-a șopotit că ne mai dă o șansă de a ne întoarce cu inima spre El, înainte de a judeca Pământul cu Judecățile acelea apocaliptice de le-am văzut și prin filme.
I-a șoptit că ne-am făcut idoli din orice, din sport, din mâncare, din călătorii, din case si masini, din trupurile noastre si ale altora și că închinându-ne la acești idoli am devenit egoiști, am devenit carnali, până într-acolo încât am aruncat veșnicia la gunoi, crezând că ne putem permite să ne jucăm de-a Dumnezeu. De aceea Dumnezeu a pus pământul pe pauză și i-a zis să stea. De aceea ne-a închis în casele noastre și ne-a blocat pe noi cu noi, pentru a medita la cine suntem, pentru a descoperi ce suntem și pentru a realiza că e ceva mai mare decât noi, anume Dumnezeu.
I-a șoptit Pământului că am devenit atât de răi și infatuați, atât de mincinoși și hulitori încât în loc să ne dăm mână cu mână pentru a trece mai repede și cu bine prin această încercare, în loc să ne uităm în sus spre Dumnezeu, noi am continuat cu aprobarea de păcate spurcate și apoi ne-am împovărat semenii de multe ori cu “scheme” neeficiente, cu prețuri la măști, teste peste teste, i-am obligat să se medicamenteze cu forța, deși mulți n-au simțit sau nu le-a permis fizicul să o facă. I-a șoptit că sunt printre noi destui care profită de orice criză pentru a ne exploata, am văzut astfel că nimeni nu ne iubește cum ne iubește Tatăl Ceresc. Am ajuns să spunem ca Psalmistul David: “Mai bine să cădem în mâna Domnului, căci mila Lui este nemărginită, decât să cad în mâinile oamenilor (2 Samuel 24:14)! I-a mai șoptit că nu mai e mult și că totul se va termina, iar cei L-au ales vor continua cu El într-un loc nou și imposibil de descris în cuvinte.
Cu prețuire pentru adevăr,
Toni Berbece