Am întâlnit doua grupuri de români care jucau alba neagra prin Paris (jocul acela prin care oamenii sunt înșelați cu sute de euro) si le-am strigat să se lase de înșelăciune si de păcat și să se pocăiască (pocăință este acel cuvânt care se găsește în Biblia ortodoxă si care înseamnă să ne lăsăm de faptele rele). Deși oamenii aceștia sunt periculoși și activează în găști, uneori de peste 10-15 oameni, vă spun că s-au rușinat si m-au întrebat ce religie am. Le-am spus că sunt creștin si că le vorbesc din partea lui Hristos să se lase de faptele ticăloase. Chiar m-am apropiat de ei, le-am dat cărți de vizita, le-am spus să asculte mesajele mele de chemare la Hristos și că ne pot vizita Biserica din Paris.
I-am binecuvântat si le-am spus că îmi doresc să-i întâlnesc in Cer. La urma urmei Mântuitorul i-a certat pe cei care s-au crezut sfinti fără El așa: “Căci a venit Ioan la voi pe calea dreptății și nu l-ați crezut. Dar colectorii de taxe și prostituatele l-au crezut. Iar voi, deși ați văzut aceasta, nu v-a părut rău mai târziu, ca să puteți astfel să-l credeți (Matei 21:32)”. Mai repede Îi dau crezare hoții si prostituatele decât “înțelepții si religiosii”. Intr-o Biserică au intrat deodată un grup întreg de hoți de buzunare si s-au întors la Hristos, prea mare a fost presiunea păcatului peste ei. Însă cei ce nu-si văd păcatele din cauza mândriei sunt cei mai periculoși oameni.
Așadar, periculoși nu sunt hoții, nici prostituatele, nici criminalii care se întorc la Hristos, ci periculoși sunt oamenii care zac in păcatele lor mici si mari, ignorând nevoia lor de salvare. Cu un hoț reabilitat de Hristos as dormi oricând in casa si i-as da cheia casei mele, dar unui om care-l drăcuie pe Hristos nu i-as da sa-mi țină nici sacoșa cu cumpărături si nu m-as înfrăți cu el să fac nici măcar un grătar. Pentru ca Hristos a spus că mai periculoși decât “stricații” din Sodoma si Gomora sunt cei care L-au respins cu obrăznicie pe Hristos, pe ei si praful de pe tălpile noastre pe care l-am scuturat plecând de la ei îi vor condamna. Doamne ferește de așa împietrire.
Cu prețuire,
Toni Berbece