Domnul Ludovic Orbán “și-a activat” din nou credința în campania pentru șefia partidului dumnealui (ne rugăm să țină) și și-a arătat îngrijorarea că are colegi care nu au jurat pe Biblie și nu își fac semnul crucii. Eu sunt îngrijorat că avem creștini care doar semnul crucii știu să-și facă, dar în rest nu trăiesc Crucea lui Hristos despre care Pavel spunea: „În ce mă priveşte, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine, şi eu faţă de lume!” (Galateni 6:14).
Iată că acea cruce creștinească nu doar se face, ci se trăiește prin lepădarea de curvie, alcool, tutun, minciună, furt, ură, ipocrizie, lăcomie, corupție și toate celelalte păcate. Mă rog ca ai noștri politicieni și români să nu aibă o credință pe care să o activeze doar în campanii, la o nuntă sau botez, la ananghie sau la sărbători religioase. Ci să aibă credința aceea zilnică prin care să se lepede de firea păcătoasă și de Satan.
Domnul Orban era îngrijorat că are colegi care nu jură pe Biblie, iar eu sunt îngrijorat nu doar că nu jură, ci că cei care jură nu o citesc. Eu sunt îngrijorat că romanii nu citesc Biblia și că nu-și cunosc propria credință. Și atunci cum să o apere, cum să o trăiască, cum să fie creștini, cum să fie pe plac lui Hristos când El a zis că ale Sale cuvinte dau viață și că cine le citește și le trăiește va avea viață veșnică?
Așadar, haideți să facem mai mult decât semnul crucii și atinsul Bibliei, să trăim crucea lui Hristos și să mâncăm Biblia, cum zicea Mântuitorul că hrana Lui nu e doar pâinea, ci și Scriptura. Avem un creștinism de fațadă și ipocrit, avem politicieni care își mimează credință, iar unii nici măcar atât, pentru că suntem în mare un popor fățarnic, care doar se declară creștin, dar după fapte e departe de Dumnezeu. Gata cu ipocrizia, cine e a lui Hristos se vede prin fapte nu prin vorbe. Până acum am ales doar drumul lepădării de morala creștină și drumul păcatului, ne vom schimba oare traiectoria? Doamne ajută!
Cu prețuire,
Toni Berbece