Adesea s-au adunat și la mine facturi care m-au copleșit, datorii mari greu de imaginat că le voi putea achita. Când comparam venitul cu cheltuielile care urmau spuneam: “Doamne, numai mila Ta mă poate scăpa!” Și chiar așa era. Îmi aduc aminte că era soția mea studentă în ultimul an la medicină, eu eram singurul care lucram, iar datoriile deja ne acaparaseră. Colac peste pupăză am mai căzut și la pat din cauza unei răceli puternice. Atunci a venit mama cu două plase de mâncare și cu o sumă mare de bani pe care o primise la rândul ei miraculos din partea unei rude.
Altă dată mai îmi trebuiau 70 de lei să plătesc chiria, iar când mă întorceam îngândurat spre casă am găsit trei bancnote, doua de 10 lei și una de 50. Erau fix banii care-mi trebuiau. Oare nu chiar un înger al Domnului i-a așezat înaintea mea ca să-i găsesc și să mă folosesc de ei?
Tot în perioada studenției mele și a soției eram într-o situație critică, tocmai ce vorbeam cu soția la telefon că nu avem nimic de mâncare și ne întrebam ce vom mânca. Atunci înaintea soției a sclipit in razele soarelui ceva, s-a aplecat și a constatat că era un cercelușul care a valorat 160 de lei, banii pentru mâncarea pe câteva zile. Așadar, când noi nu mai avem Tata are din belsug. Când Isus și Petru nu aveau bani sa-și plătească dările de la Templu (erau ca un impozit pe persoană, nu doar un impozit religios), atunci Isus l-a trimis pe Petru sa-și întindă undița, iar din burta peștelui prins să scoată moneda care acoperea taxa pentru amândoi. Concluzia este că pentru tine Dumnezeu poate răscoli munții și mările ca să scoată ce-ți trebuie din ele. Al Domnului este pământul cu tot ce cuprinde el, iar la cuvântul Lui poate sa-ți facă să crească uleiul și făina în vas. Nu te îngrijora, cere și așteaptă!
”Du-te la mare, aruncă undiţa şi trage afară peştele care va veni întâi. Deschide-i gura şi vei găsi în ea un ban pe care ia-l şi dă-li-l lor, pentru Mine şi pentru tine.” (Matei 17:27)
Cu prețuire,
Toni Berbece