Când noi romanii putem să ne adunăm cu sutele de mii în numele destrăbălării si ne sclipesc ochii după curvii, după droguri, după beții, după toate spurcăciunile de cântece, care au ca trend si subiect lumea demonica, când noi facem toate blestemățiile astea pe la festivale, dar le facem pe apa Lui, hrana Lui, aerul Lui, puterea Lui, cu trupurile primite de la El, practic la El acasa, cum să nu fie gelos? Tu dacă ți-ai face amante și le-ai duce pe toate acasă la nevasta ta si ati face party, ce părere ar avea? Sau tu ca femeie dacă ti-ai face amanți și i-ai duce pe toți la bărbatul tău acasa si v-ati distra in văzul lui, cum ar fi? Dar cu Dumnezeu de ce să fie altfel, când El ne compara cu o soție, iar lumea dorește a fi una deșănțată.
Când noi romanii ne ucidem pruncii cu sutele pe zi, când noi romanii ne creștem fetele fără reper moral, fără lumina lui Hristos în ele astfel încât pot ajunge cu zecile de mii “prostituate” on-line sau chiar si fizic, când noi romanii ne creștem băieții ca pe niște vagabonzi, care îi iau ca modele pe “Frații Tate”, niște marionete ale întunericului duse la extrem, atunci oare nu e Dumnezeu gelos? Unde ii sunt fiii si fiicele pe care le-a trimis pe pământ? Unde sunt acele suflete pe care El le-a plăsmuit cu atâta dragoste si in chip atât de miraculos? Unde ii sunt cei dragi si ce am făcut din ei?
Eu zic ca Dumnezeu e tare gelos pe noi, iar gelozia Lui nu rămâne așa, nu se va uita la noi cu “buza umflata” cum am crede unii. Cineva după aceste cutremure a zis oarecum ironic: “S-a supărat Bărbosul!” Eu cred că exprimarea asta denotă de fapt atitudinea noastră lipsită de înțelepciune chiar si atunci când se vede că Stăpânul Lumii a venit sa-si ceară drepturile, iar drepturile lui sunt iubirea, puritatea si armonia dintre noi, pe care le-am nimicit aproape cu desăvârșire. Nu vom scăpa toți, dar dacă ai un dram de înțelepciune, întoarce-te la Dumnezeu si vei avea pace, ascunde-te cu reverență în spatele Lui până va judeca lumea si mânia lui va trece ca la potop. Va mai împrospăta “nițel” aerul pe aici pe pământ, că ne mai lasă o vreme scurtă si așa nu se mai poate. Dar tu tine-te de poala haine Lui si va fi bine!
Cu prețuire,
Toni Berbece