Am întâlnit-o pe Dana într-o comunitate creștină unde am slujit în Madrid, o doamnă căreia la naștere i s-au dat 6 luni de trăit, dar anul acesta va împlini 51 de ani prin har si minune dumnezeiască. Este o femeie extraordinar de veselă și zâmăbăreață, care are mereu o încurajare la ea când o întâlnești. De exemplu ieri mi-a zis că la ea nu trebuie să vii cu probleme, în preajma ei trebuie să uiți de probleme si cred că acesta si este scopul ei în viață, prin ea Dumnezeu te face să uiți că ai probleme. Când o vezi pe ea cum își parchează căruțul electric lângă tine si când vezi că este micuță cât un bulgăraș de om, uiți de ale tale.
Ieri am predicat din acest verset: “…să dau celor întristați din Sion, să le dau o cunună împărătească, în loc de cenușă, un untdelemn de bucurie, în locul plânsului, o haină de laudă, în locul unui duh mâhnit, ca să fie numiți terebinți ai neprihănirii, un sad al Domnului, ca să slujească spre slava Lui (Isaia 61:3).” Am predicat că sunt bisericile pline de “întristați în Sion”, care își țin în mâini bolurile cu cenușă, falimentele si ce Diavolul a reușit să incendieze în viața lor, însă Hristos îți ia cenușa si îți dă în schimb o cunună împărătească, care este de fapt un duh de bucurie.
În Împărăția lui Dumnezeu nu ai voie să vii cu un duh mâhnit, pentru că Duhul lui Hristos este duhul bucuriei, noi trecem prin valea umbrei morții de multe ori, însă chiar si acolo rodim bucurie și transformăm acel loc într-un loc plin de izvoare. Te las cu acest verset: “Bucurați-vă totdeauna în Domnul! Iarăși zic: Bucurați-vă (Filipeni 4:4)!”
Cu prețuire pentru sfinți,
Toni Berbece