Marșul iubirii este când el o așteaptă pe ea în puritate și invers, cum a așteptat Isaac pe Rebeca, chiar dacă au trecut 40 de ani până la întâlnirea ei. Cum a rezistat? Pentru oamenii liberi există și alte plăceri si bucurii decât cele carnale. Marșurile de azi propun să guști din fiecare femeie sau bărbat ca din merele din copac, însă nu ne spun și de depresiile, bolile și sinuciderile din spatele acestor “gustări.”
Marșul iubirii este când el o duce pe ea la starea civilă si apoi la Biserică pentru a-i jura credința veșnică indiferent de binele sau răul care li se va întâmplă și nu când o droaie de oameni sărbătoresc libertinajul si depravarea. Marșul dragostei este cel care spune “da” unei singure persoane nu unei “turme de destrăbălați”. Marșul lui Iov și al soției lui este cel care trebuie celebrat, oamenii aceștia si-au reconstruit familia din cenușă, soția lui a rămas lângă el și când era falit si bolnav, împreuna reconstruind-și paradisul familiei după multă suferință.
Marșul iubirii este când el urmărește disperat ambulanța în care soția lui simte durerile nașterii prin care va aduce pe pământ încă o făptură minunată. Marșul iubirii este când el îi aduce supă în termos și piept de pui nesărat la caserolă, nu când o droaie de tineri se îmbată si se droghează după care în săptămânile următoare nu știu care si pe cine au lăsat însărcinate și mai apoi se umplu saloane de avorturi cu mame grabnice să-și omoare pruncii.
Marșul iubirii este când ei îmbătrânesc împreună, acesta este cel mai mare marș al dragostei și nu cel în care ei fug să divorțeze la cea mai mică ispită, ceartă sau neînțelegere. Marșurile acestea erau practicate de părinții noștri și nu “marșurile spurcăciunii” prin care se dorește doar o relație de o noapte după care te alegi cu boli incurabile. Marșurile curate și sfinte sunt cele ale credincioșiei, ale dragostei, care își așteaptă partenerul, păstrându-și virginitatea și nu marșurile de azi, de îți e rușine să le privești ca adult, darămite ca și copil. Să ne întoarcem la marșurile adevărate și atunci vom găsi din nou pacea si echilibrul de odinioară. Însă pentru că toate in jurul nostru se strică, să mărșăluim cu toții spre o altă lume, în care pe străzile de aur vor fi doar cei ce au păstrat hainele pe ei si nu le-au dezbrăcat in fața oricărei ispite.
Cu prețuire,
Toni Berbece