Ne interesează să luam mostre de ADN din animale și să facem carne în laborator fără a mai ucide animalele, vrem să le curmăm suferința necuvântătoarelor, dar ucidem câteva milioane de copii direct în pântecul mamelor, iar din rămășițele lor se fac chiar tot felul de medicamente si seruri, am ajuns atât de ipocriți încât iubim animalele mai mult decât proprii copii. De altfel s-a ajuns să punem fundițe la câini și să nu simțim nimic pentru un copil care se culcă flămând.
Ne interesează să zburăm în spațiu, să facem planuri de a coloniza Marte, ne interesează să facem buncăre anti atomice, Elon Musk vorbește despre implantarea de cipuri în creier și despre reversia îmbătrânirii prin decodificarea si reprogramarea ADN-ului, facem din trupul acesta un supra om și acordăm o mega grijă cărnii acesteia care tot puțin va trăi, iar apoi vine veșnicia și Judecata. Degeaba prelungim viața pământească cu câțiva ani și trăim aici în huzur, dacă am pierdut huzurul și bucuria veșnică. Hristos a venit pentru a ne povesti ce există dincolo, mai mult El ne-a pregătit și un plan de evacuare a pământului care va arde curând si nu va mai fi cu toate dă a ajuns la o dezvoltare uluitoare, însă cui îi pasă?
Ne interesează mai mult să trăim plăceri decât să formăm familii, ne interesează iubiri adolescentine la 40 de ani, decât relații trainice și grija pentru proprii adolescenți, ne interesează să o ducem noi bine mai mult decât să avem grijă de cei încredințați nouă ca să nu se arunce de la etajul 10 cu copiii de mână, ne interesează iubirea de sine mai mult decât orice, de aceea Apocalipsa a început deja și se numește “egoismul omului dus la extrem”, acel moment când omul își vinde sufletul pentru plăcerea carnală. Tu pe ce pui preț? Pe carnea aceasta stricăcioasă sau pe sufletul tău veșnic? Hristos a spus clar: Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său (Matei 16:26).
Cu prețuire,
Toni Berbece