A venit o tânăra la Biserică spunându-mi că o vrăjitoare i-a spus mamei ei despre ea că are cununiile legate, motiv pentru care nu se poate căsători. Dar tânăra nu a vrut să meargă cu mama ei la vrăjitoare, ci a striga prin rugăciune la Dumnezeu și a cerut să o îndrume. Pe YouTube i-a apărut o mărturie, de la Biserica Profides, a unei tinere care a fost eliberată de vrăjile făcute (mărturia: Exorcizare între mit si realitate). A căutat adresa Bisericii și când a juns, fix despre acest subiect vorbeam, înțelegând clar că Biserica lui Hristos e locul în care să fie dezlegată și nu tot la “diavolul” prin care a fost legată. E culmea să mergi la cel ce te-a nenorocit ca să îți facă bine mai apoi. Diavolul doar junghie și prăpădește, cum a spus Hristos, și apoi te minte că tot el te poate vindeca. E ca si cum s-ar duce oaia la lup pentru masaj terapeutic sau recuperare.

Apoi aseară, la slujba de la Cluj, a venit un cuplu care nu poate să facă copii special pentru a ne ruga împreună, Dumnezeu arătând de multe ori că poate dezlega pântecul celei sterpe. El mi-a spus că pe când era mult mai tânăr a mers la o ghicitoare sa-i ghicească în cărțile de tarot, dar când a ieșit de acolo tremura carnea pe el știind că l-a întristat pe Dumnezeu, efectiv era zdrobit în cugetul lui. A strigat in rugăciune si a zis: “Niciodată Doamne să nu mă mai lași să ajung la vreo vrajitoare!” Mai târziu mama lui i-a zis că-l duce la un soi de “preot”, dar era de fapt un vrăjitor, când să intre în camera, lui “preotul” a strigat: “El n-are ce caută aici!” Legământul pe care-l făcuse cu Dumnezeu că nu va mai intra la vrăjitoare/vrăjitor avea mare putere. Astfel Dumnezeu l-a ferit.

Am înțeles de aici că chiar azi România este plină de ceea ce-l întristează si chiar mânie pe Dumnezeu, anume de vrăjitorie. Românul e uneori cu un pas in Biserică și cu un pas în vrăjitorie. De fapt românul caută vrăjitoria pentru că vrea răspunsuri și soluții la crizele din viata lui, dar fără pocăință, fără a trai cum Hristos dorește. Diavolul nu cere pocăință ca să te ajute, dar de fapt nici nu te ajută, ci cu o mână pare că îți dă și cu zece îți ia. Pe când Hristos ne zice: “Du-te și să nu mai păcătuiești!” Ne ajută, dar ne cere schimbare pentru a nu ajunge din nou sub legăturile demonice care ne-au nenorocit. Tu ce alegi? Vrăjitoria Diavolului, care promite vindecare și dezlegare, dar mai mult leagă? Sau eliberarea de sub orice blestem, pe care Hristos o oferă spre schimbarea ta într-un om curat și nou? Vom scăpa de vrăjitorie când vom fi creștini autentici, atunci Diavolul acesta va fugi de la noi și nu va mai avea nicio putere, fiind mereu dat pe față!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Text: Deuteronom 18:10-13

Am învățat că nimeni nu te poate ucide atât timp cât Dumnezeu are un plan cu tine. Mama, pentru că nu-L cunoștea pe Hristos, a vrut să mă avorteze, chiar și-a făcut o injecție ca să mă elimine. Dar Dumnezeu m-a ținut acolo plin de viață. Apoi mama a început să meargă la Biserică, unde m-a dus și pe mine și pe frații mei. Acolo am învățat că a noastră credință este cea mai mare comoară, că banii și bogățiile lumii nu se compară și nu pot înlocui forța credinței care mută munții. Am ieșit de la părinți din casă cu un rucsac, dar cu o comoară mai mare decât tonele de aur ale lumii. N-aș da credința pe bogățiile șeicilor.

Am învățat că Dumnezeu își comunică planurile lui chiar și celor mici, la vreo 7 ani Dumnezeu mi-a vorbit despre faptul că voi fi predicator, am avut o viziune cu un domn îmbrăcat in costum vorbind de la un pupitru. Am știut că eu sunt acela și m-am ținut de planul lui Dumnezeu pentru mine. Apoi El a continuat să-mi vorbească în fel și chip, prin vis, viziuni, gânduri și multe alte modalități. Tot ce mi-a vorbit până acum s-a împlinit. Așadar, am învățat că Dumnezeu vorbește și azi cum i-a vorbit lui Samuel încă din copilărie până când l-a luat acasă. Nu, nu gura lui Dumnezeu a tăcut, ci urechile multora s-au înfundat cu gunoaiele lumii.

Am învățat că nu Dumnezeu visează prea puțin pentru noi, ci că noi nu vrem să credem tot ce “visează” El. Când mi-a pus in inima pe când aveam 29 de ani că trebuie să deschid o Biserică în București, mi-a fost așa de greu să-L cred că voi reuși, pentru că în jurul meu toți îmi vorbeau despre faliment. Însă am ales să-L cred doar pe El și să-L ascult doar pe El. Azi mă bucur să văd o comunitate în București de aproximativ 600 de oameni prezenți duminică la slujbă și cred că anul acesta vom depășii 1000, plus mii de oameni schimbați de la distanță prin hrana pusă de Dumnezeu în această lucrare sfânta. De asemenea Hristos a pus scânteia Duhului prin noi și in comunități din Paris, Lupeni, Brasov și Cluj si vor urma multe alte lucrări minunate. Așadar, am învățat că Hristos este suficient să reușești, chiar dacă toți sunt împotriva ta, chiar dacă toate resursele sunt la El și nimic în mâna ta. Credeți-L pe cuvânt, avem un Dumnezeu așa de mare!

Va iubesc pe toți si va mulțumesc pentru urări!
Cu prețuire,
Toni Berbece

Tocmai mi-a scris cineva un vis în care se făcea că era o iapă roșiatică turbată, care era și însărcinată și care a luat de pe jos o sabie, oamenii au început să se tulbure foarte tare și se luptau între ei.. tot în vis bătea un vânt puternic care efectiv decojea copacii. Tălmăcirea acestui vis este cam așa. Caii în Apocalipsa simbolizează perioade cu un anume destin, de exemplu calul roșiatic și turbat poate însemna o potențială perioadă de vărsare de sânge, iar vântul puternic care smulgea coaja de pe copacii poate însemna chiar suflul bombelor, care știm cu toții cât de puternic poate fi.

Ucraina si România au nevoie de mijlocire, chiar dacă această perioadă pare să fie amenințător de aproape, dacă Biserica mijlocește, războiul și vărsarea de sânge pot fi anulate. Biserica întotdeauna a avut puterea de a schimba soarta lumii. Să nu uităm că 10 oameni neprihăniți ar fi putut schimba soarta Sodomei și Gomorei, iar 7000 de oameni neprihăniți au readus ploaie peste Israel, deși nu ploase 3 ani și jumătate, foametea fiind devastatoare din cauza păcatului poporului. Suntem chemați din toate părțile sa mijlocim pentru pace. Doar cei duhovnicești vor pricepe această necesitate. Ești tu un om duhovnicesc, gata să-I ceară lui Dumnezeu îndurare?

Calul roșiatic stă deasupra vremurilor, gata să intre în istorie. Vom permite războiului să decimeze chiar si țara noastră sau vom acționa? Oare suntem destui oameni gata să renunțăm la păcat astfel încât judecata lui Dumnezeu să se stingă înainte de a începe? Oare suntem destui mijlocitori? Doamne, îndură-te de noi si dacă aceste vremuri vor fi permise pentru a mai cerceta lumea încă o dată atunci atrage popor la Tine prin pocăință și mântuiește-le sufletele!

Cu prețuire,
Toni Berbece